Joomla ServiceBest Web HostingWeb Hosting
Home Apicultura Comunitate Arhiva stuparitul Matci si hrana suplimentara
Matci si hrana suplimentara Imprimare Email
Scris de cipm   

Teme dezbatute:
Cum se face
Matci si hrana suplimentara
Despre compotament
Stupi din polystiren si metode de intretinere


From: "ignatius"
Date: Fri Nov 5, 2004 6:22 pm
Subject: Re: [stuparitul] Noutatzi de la INDAGRA suraia2004

SALUTARE OAMENI BUNIO singura nedumerire am vizvi de ce ati spus dvs.-D-L R.CONSTANTIN si anume, incazul realizarii acestor centre de procesare si imbuteliere si laboratoare,mierea ce va fi exportata ambalata, in borcanele sa zicem spre exemplu, la cepret merge la export, care ar fi diferenta intre mierea vrac pe care apicultorulo da la export( anul asta 55.000 poliflora) si mierea pe care sa zicem un grupde apicultori asociati o preoceseaza in unitatea lor proprie (30 tonean(ritmicitate 2-3 luna)calcul posibil ??? :::: vrac 55.000 leikg. ambalat export 3,5euro/kg.? ????? se castiga macar in plus 1,5 euro in urma procesarilor?????e clar ca o asociere care sa realizare -laborator 10.000 euro- extractie-10.000 euro-imbuteliere 6000 euronu se poate realiza decat de cel putin 10 membri care sa depuna fiecare cate1300 euro pentru un fond de 13.000 + 13.000 sapardiar toti acesti sa iasi creasca individual sau in comun macar 1000 stupipentru a avea undeva pe la 40-50 tone de miere, realizand intr-adevar plusurifinanciare fata daca ar fi vandut mierea vrac la export, pentru ca e clar piataromana e limitata. dar as vrea sa mai pun o intrebare d-lui razvan, pana undecredeti ca se va putea trage si de piata din UE ???????VA MULTUMESC DE RABDARECU STIMA


From: Ahjfvg DRgjsh
Date: Fri Nov 5, 2004 9:01 am
Subject: Re: [stuparitul] Noutatzi de la INDAGRA teste_cpe

 

Salut,Partzial am raspuns in postul denumit ASOCIERE . Referitor la pret , in loc de1,5 dolari se poate ajunge la 2-3 dolari / kg Nu este o diferentza mare dar lacateva zeci de tone , amortizeaza costurile, shi ce este important , nepastreaza in piatza. Altfel putem sa renuntzam cu totzii la ganduri de castigshi sa trecem inapoi la stupul orizontal shi la stupina familiala. Sigur, oriceeste posibil, inclusiv sa facem agricultura cu plugul tras de cai dar daca ishidau alti seama de potentzialul existent, sa nu ne plangem, daca o sa patzim cevashi mai urat, respectiv daca au sa ne scoata de pe piata mierii, straini care ausa faca apicultura in Romania. Banatul este cumparat 3/4 de italieni care vorsa faca agricultura aici.Cu stima,Razvan Constantin


From: "Razvan Constantin"
Date: Fri Nov 5, 2004 8:16 am
Subject: ASOCIRE teste_cpe

Salut,Asociere in vederea extragerii, testarii, prelucrarii si exportariiproduselor apicole1. Suma totala necesara : aproximativ 100.000 euro (1/2 reprezintacladirea , hala de prelucrare )2. Cantitatea maxima de miere prelucrata 270 kg / ora adica 2 t / zisau 60 t / luna sau 700 t / an (cantitatea se refera la ambalare)3. Cantitate minima de miere necesara - 20-30 t4. Stupi necesari minim 500 de stupi pana la 5.000Propunere de asociere :Se constitue o Societate pe actziuni cu minim 50 de membri pana la100 de membri care pun banii impreuna . Capitalul social 100.000euro. Asta inseamna cate 2.000 euro de persoana minim. Deci actziunide cate 100 euro / actiune . 2 actiuni= 2 voturi , 10 actiuni=10voturi. Se pun in functziune 1000 de actiuni shi prin sistem devotare majoritatea hotarashte.Deoarece este vorba de un numar mare de oameni care trebuie adunat,shi pt a putea fi runctzionala SA propun o organizare ZONALA (1 saumai multe judetze limitrofe) pt a se putea solicita finantzareSAPARD.Datorita unor caracteristici speciale propun ca zone posibile deorganizare OLTENIA + ARGES sau BANAT.Persoanele doritoare sa participe la un asemenea proiect sunt rugatesa ma contacteze pe adresa de mail personalae-mail : Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza stima,ing. Constantin Razvan

 

 


From: "mircea_bog"
Date: Fri Nov 5, 2004 5:01 pm
Subject: cum se face? mircea_bog

 

SalutareMai oameni buni,dupa atatea lupte cu organizarea deasociatii,societati comerciale....e timpul sa mai dezbatem si unsubiect "lumesc".Invit toti listasii care au crescut matci(indiferentde metoda),sa ne dezvaluie din experienta personala.

Subiectul asta parca e "interzis" asa ca orice comentariu e binevenit....Sa fiti iubiti..

 


 

From: nelu revnic
Date: Mon Nov 8, 2004 9:10 am
Subject: Re: [stuparitul] cum se face? nelu_revnic

Salutare,
Am crescut matci in nuclee mici de citeva sute de albine sau in nuclee de 3 rame dadant.Prima varianta este descrisa in literatura deci se poate afla mai usorsi o voi prezenta pe ultima:
- aleg cu multa grija familia donatoare de la carerecoltez o rama ouata pina jos cu oua de o zi si o iausi o duc scuturata de albine in baraca.Cu un bisturiu sau un cutit care taie bine( se poate face dintr-olama de bomfaier ) se decupeaza zona ouata la limitacu oua taindu-se intr-un semicerc si inlaturind zonaneouata.Aici se largeste o celula cu ou, fara sa-latingem si urmatoarele doua se strivesc acoperind ouls.a.m.d. Se alterneaza incit sa fie disticte pt. puteafi taiate viitoarele botce pe cealalta fata si estegata de introdus la crestere.Inainte de ce am zis inainte se alege o familieputernica cu multa albina tinara, cu rezerve mari demiere si pastura si se procedeaza astfel:-se cauta inainte de orice regina si se pune cu ramape care e in alta lada pregatita in prealabil, la carese adauga celelalte rame cu puiet necapacit;-din familia de crestere se retin 2 rame cu miere si 2cu miere si pastura multa;-se mai scutura de pe ramele cu larve albine tinere depe 2-3 rame;-deci toata albina zburatoare si albine doici vor stape cele 4 rame in mijlocul carora punem rama cu ouapregatita in prealabil, se adauga un hranitor, se punediafragma si se asteapta cresterea botcilor;- se ditrug eventuale botce ce se cresc pe cele douafete, altele decit la marginea taiata, acestea fiinddin larve sau oua mai batrine si valoare scazuta.Daca ati lucrat corect veti avea o multime de botcecapacite care se recolteaza nu mai tirziu de 10-12zile.Mai sint doua lucruri de spus:-roiurile se pregatesc la scadenta de recoltare abotcelor, care se altoiesc cite 2 in locuri ferite afi strivite( dupa ce invatati lectia ajunge unasingura);-repetati operatia saptaminal mai ales dupa trecereafrigurilor roitului si veti avea botce la indemina sainlocuiti acolo unde se rateaza imperecherea matcii.Daca ceva nu se intelege, poate fiind succintaprezentare nu ezitati si cereti lamuriri.Am fost la fetieze sa le impachetez si nu erau in ghemasa c-am renuntat pina va fi mai frig.Cu bine si iernare usoara va ureaza


From: "iliemihalache"
Date: Mon Nov 8, 2004 12:41 pm
Subject: Re: Multumiri dlui Revnic/Intrebare(schimbare matci) iliemihalache

Buna ziua! Va multumesc pt acest mesaj f clar si care vine exact inintampinarea unor intrebari pe care le aveam...Si eu am avut anul acesta o familie cu mult mai buna decat celelaltesi ma gandesc sa obtin de la ea matci in primavara.As avea cateva intrebari:-se recomanda schimbarea matcii anual?(chiar daca familia erecordista si cu matca din acest sezon?)/sau se urmareste cum iesefamilia din iarna si activitatea matcii?-pentru inlocuirea matcii la o familie cu o matca obtinuta dupametoda descrisa cum ma sfatuiti sa procedez? Si care este perioadaotima in care se face inlocuirea matcii? Mentionez ca la toatefamiliile am matci din acest an. Sa observ activitatea in primavaraa matcilor si sa le mentin pe cele care mi se par bune sau sa incercinlocuirea lor cu matci obtinute din familia de la care am obtinutcea mai mare productie? Va multumesc anticipat si doresc tuturor iernare buna! cu respect, Ilie Mihalache


From: "stroie_valentin"
Date: Thu Dec 2, 2004 11:28 am
Subject: Re: cum se face? stroie_valentin

daca am inteles eu bine... se ia puiet de o zi cu 4 rame cu miere sipastura si se cresc botcile in cutie separata. dar dupa 10-12 zile(adica aproape capacite)se separa cate 2, sau unde se cresc...? potsa le introduc intr-o cutie cu alte rame si sa creez o familie? sepoate face si inainde de salcam sau numai dupa?


From: vancea radu
Date: Sat Nov 6, 2004 11:49 am
Subject: Matci si hrana suplimentara radu2200

 

Imi permit sa intervin deoarece cresterea matcilor este ocupatia principala amea, in momentul actual si oarecum ma simt in tema cu ceea ce d-l Mircea Bog apropus spre discutie. Sunt sigur ca toti aceia care au crescut matci cunosc importanta hranei abundente si de calitate, in perioada construirii botcilor. Pentru o acceptare intr-un procent ridicat a larvelor date spre crestere familia-starter trebuie saaibe in cuib rezerve insemnate de miere si polen. E o conditie esentiala pentruobtinerea unor botci (matci) valoroase. Pana aici nimic nou, cred. Insa ceea cevreau sa supun atentiei este folosirea, in stimularea producerii laptisorului dematca, in perioada de inceput a cresterii botcilor, a siropului de zahar si asuplimentului de polen. Si am sa ma axez pe acest supliment deoarece din cate amvazut alti apicultori nu folosesc acesta hrana suplimentara, fiind pe ideea cadaca familia are miere si ceva polen in stup este indeajuns pentru a obtinematci bune si foarte bune. Parerea mea este ca aceasta hrana, desi este unsupliment, contribuie intr-o buna masura la buna dezvoltare a larvelor, pe totparcursul stadiului larvar, in mod indirect, prinstimularea secretiei laptisorului de matca la albinele doici.In State diferite firme comercializeaza asa numitele "Ready to use PollenSubstitute Patties " - "Bee-Pro", turtite-instant ca si substitute de polen.Sunt folosite de cei care nu au timp sa-si faca propriile turtite sau, ma rog,de cei care dau credit mai mult produselor comercializate de firmelespecializate in apicultura decat produselor proprii. Oricum, toate sunt bune.Cei care isi fac turtitele folosesc in prepararea lor : apa,zahar=sirop sidrojdie de bere (brewer yeast). Administrarea lor se face in hartie cerata, asaincat se evita uscarea lor, albinele consumandu-le in stare umeda. Pot fifolosite si in stimularea devreme in primavara, administrate deasupra cuibuluide puiet, direct pe rame. Am vazut ca sunt eficiente si merita efortul finaciarfacut pentru procurarea ingredientelor.In concluzie, folosirea suplimentara a siropului, dar mai ales a substitutuluide polen (in adaos la rezervele de miere si de polen existente in stup) duce laobtinerea unor matci bine hranite, deci mai bine dezvoltate si mai viabile.Inchei aici, sunt mult mai multe de spus despre tot acesta arta (as puteaspune) a cresterii matcilor, cu cat mai multi artisti cu atat mai bine pentruapicultura (deoarece procesul cresterii implica si un proces de selectie amaterialului valoros ---> imbunatatirea fondului de gene autohton)..Eu as fibucuros ca mult mai multi apicultori sa se ocupe de cresterea reginelor (macar pentru asigurarea schimbarii matcilor din stupina proprie)..Ceea ce pot sa fac pentru a-i ajuta pe noii crescatori (ca o impartasire a experientei,odata cu reintoarcerea mea acasa) e sa le ofer spre vizionare, o caseta video ce am facut-o aici ,referitoare la procesul complet de crestere a matcilor. Fireste, e doar oabordare a acestui proces, existe multe alte cai de a produce regine insa ceeace e important e ca sistemul/metoda sa functioneze, sa aibe randament.S-auzim numai de bine.


From: "Boncescu Teodor"
Date: Sat Nov 6, 2004 8:35 pm
Subject: Re: Matci si hrana suplimentara teoboncescu

Salutam pe toata lumea,
Sunt intru totul de acord cu ceea ce ati scris despre cresterea matcilor. As vrea sa fac totusi o subliniere care mie mi se paredestul de importanta si chiar esentiala.Ma refer la alegerea familiilor donatoare si crescatoare. Mai precis,aceste familii trebuie sa fie recordistele stupinei, adica sa fieverificate mai intai in productie. Nu orice familie care esteputernica sau pare a fi cea mai puternica este cu adevarat foarteproductiva. Majoritatea apicultorilor consider ca au constatat dejaacest lucru. Sublinierea o fac pentru cei care nu au avut incaocazia. Cu toate acestea sunt inca destul de multi apicultori care un acorda importanta susei si continua sa inmulteasca familii care infinal se dovedesc a fi neproductive. Hranirea familiei crescatoareeste destul de importanta, ca si metode de crestere, asa cum amafirmat si pe site, dupa cate imi aduc aminte: "decat sa ai o matcaprovenita dintr-o susa productiva dar crescuta in conditii proaste,mai de dorit ar fi sa ai o matca provenita dintr-o susa obisnuita darcrescuta in conditii deosebite".Astept si alte pareri legate de acest subiect.Sa auzim de bine si de albine iernate cu bine...


 

From: "robert1data"
Date: Mon Nov 8, 2004 10:17 am
Subject: Stupi din polystiren si metode de intretinere a FA robert1data

Multumesc pentru raspuns ; personal lucrez cu asemenea stupi din polystiren de densitate mare de putin timp. Ce pot sa spun este catehnica de folosire si intretinere difera si find o noutate pe piataromaneasca experienta lipseste .

Constatari :
- se formeaza mucegai in hranitor (fiind tot dinpolystiren) care o data intrat in pori este foarte greu decuratat ;pentru a elimina aceasta problema urmeaza sa incerc sa depunpe pereti un strat de propolis (solutie de propolis in alcol).
+ FA se pare ca sint mai active si bine dispuse iar caproductie de miere nu pot sa trag o concluzie .
+ Nu am observat sa patrunda in stup Gaselnita sau alte vietati ,cu precizarea ca modelul pe care il am nu ar escindura de zbor sau nu stiu eu sa aiba si se apara mai bine chiuar si la furtisag
+ Soarecii nu au ros din el ,pina acum
- curatirea cerii este la fel o problema

Am sa revin cu noi constatari.

O zi buna , Robert


From: "iliemihalache"
Date: Mon Nov 8, 2004 2:05 pm
Subject: Re: Despre compotament iliemihalache

A mai fost dezbatut acest subiect pe lista; este adevarat ca unelefamilii sunt mai blande si altele mai agresive. O solutie ar fi saselectati de-a lungul timpului acele familii care nu va ataca. Si eusunt incepator (al 2-lea an de cand am albinele mele). Intervinuneori fara masca insa de obicei o port deoarece am observat ca sila cele mai blande familii pot apare unele incidente (sa scap omargine a ramei, sa strivesc din neatentie o albina si atunci sedeclanseaza atacul). Am auzit de cazuri in care apicultorul si-apierdut ochiul datorita unei intepaturi in cornee si de aceea prefersa aplic metoda sugerata de un listash "zeama de masca"! Va pot spune cu siguranta ca atunci cand vor sa atace se reped intai la fata! Am fost tinta unui astfel de atac cand din greseala am lovitun stup;albine nu erau la urdinis din pricina vremii mai reci, insa imediat dupa lovitura cateva albine au iesit la urdinis, una m-a reperat si m-a lovit in zona ochilor! Aveam masca "pe figura"!

Si mai e un motiv pt care port masca, pe langa cel al protectieivederii: am luat o intepatura in spranceana si vreo trei zile am fost banuit de toti cunoscutii ca am luat bataie!
Cu fata umflata se face un pic mai greu fata situatiilor din societate!

cu respect, Ilie Mihalache


From: "bog69mar"
Date: Tue Nov 9, 2004 12:04 am
Subject: furtisag bog69mar

Buna ziua!
Urmaresc de ceva timp acest forum,si am remarcat ca se pot invatamulte lucruri de la cei cu experienta.As avea si eu o intrebare.Inaceasta toamna am avut una din cele mai triste experiente in ceea cepriveste mica mea stupina.Din 13 stupi(crescuti cu multa truda) m-amtrezit ca mai am in viata doar 6.Cauza?Viespiile.Nu o sa va vina sacredeti,dar efectiv mi-au decimat stupii.Eu am stupina la 40 de km deCraiova,intr-un sat micut.In aceasta vara viespiile s-au inmultitpeste masura.Cand m-am dus acum vre-o luna,erau mai multe viespii laurdinis decat albine.Am micsorat urdinisul cat sa poata trece 2-3albine,dar se pare ca masura a fost insuficienta.Dupa o perioada detimp,am venit sa pregatesc stupii pentru iernat.Stupoare!Primul stupera mort.La propriu.Pe fundul stupului erau numai albine moarte siviespii.Cam la 10 albine era o viespie.Mierea era aproape inacta.Laal doile stup am avut alta surpriza.Nu mai era nici o albina inauntrusi...rezervele de miere aproape intacte(binenteles ca erau o gramadade viespii inauntru).La cel de-al treilea am gasit matca pe moarteimpreuna cu o mica echipa de albine refugiate intr-un colt alstupului.In concluzie,dezastru!Am urmarit o perioada de timp stupiiinca in viata sa vad ce se intampla.Viespiile atacau furibund si nuse lasau pana nu intrau in stup.In aceste conditii am recurs la omasura extrema.Am astupat suprafata urdinisurilor cu sarma cu ochiuriinguste si am de gand sa le las asa pana la iarna.Alta solutie nuvad.Asta in speranta ca nu vor mai fi zile asa de calduroase incatalbinele sa fie nevoite sa iasa la zbor.Nu stiu cum vor face cu apa? Am inteles ca si-o pot procura din umezeala stupului.Oricum nu potprivi nepasator cum imi mor si ultimii stupi,asa ca va cer parerea siajutorul dumneavoastra.Ma poate ajuta cineva?Va multumesc anticipat!


From: "Ciprian M"
Date: Tue Nov 9, 2004 9:27 am
Subject: Re: furtisag cipm66

Salutare,
Imi pare rau ce ti s-a intamplat si sper ca in viitor sa nu mai ai parte de astfel de experientze. Din fericire nu am avut parte de atacuri asa de intense a viespilor. Este adevarat ca inca din primavara plasez in preajma stupilor sticle de plastic (capcane de viespi) pe care le umplu cu apa putin dulce si resturi de fructe cu putin otet. Se pare ca mirosul acrisor le atrage si odata intrate in sticla putine mai reusesc sa iasa si nor inecate. Ce nu stiu este daca ai avut parte de atacuri ale viespilor commune(ai mai jos o imagine a lor ):http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/1/1b/Yellowjacket2_1.jpgsau ai avut parte de vizite ale 'lupului albinelor'...http://www.vespa-crabro.de/dr_billig/horniseite.jpgAcesta din urma este mult mai mare, poate ajunge pana la 3,5-4 cm sieste deosebit de feroce. Daca impotriva primelor albinele mai pot sa se apere, dimensiunea lupului albinelor le copleseste.Nu stiu daca sti insa viespile au un alt stil de viata decatalbinele. Pe scurt matcile ierneaza singure sau in grupuri mici incrapaturi ale lemenlor din pod sau copaci ori sub stanci sau alteadaposturi improvizate. In primavara matcile imperecheate din toamnaincep sa construiasca faguriidin rumegus si saliva depun oua punand bazele unei noi colonii.In toamna,avand in vedre ca lucratoarele vor muri toate (ele nuierneaza ca albinele) principala ocupatie este cresterea de cat maimulte matci. Viespile sunt in cautare de proteine pentru cresterea larvelor si nu o procura din polen precum fac albinele...

De aceea atacurile masive asupra stupilor au ca rezultat ducerea la cuib alarvelor de albine (in cazul in care atacul are loc toamna). Pentruconsumul propriu viespile lucratoare consuma si miere sau altesubstante dulci cum sunt cele ale lachnidelor (mana).Asta ar fi o explicatie a faptului ca in stup rezervele de miere nuau fost epuizate.Plecand de la explicatiile de mai sus ( pe langa masurile obisnuitemicsorarea de urdinisului) poti sa te folosesti de nevoia de proteinea viespilor pentru a le distruge (am vazut asta intr-un documentardespre "lupul albinelor"):in apropierea stupilor se plaseaza o colivie cu plasa cu ochiuri miciin care se pun cateva bucati de carne impregnata cu o substantatoxica. Plasa are rolul de a proteja pasarile sau alte animale carear fi atrase de carne. Viespile vor fi atrase de carne si substantava fi dusa in cuib.Specific ca nu am aplicat aceasta metoda (nici nu am fost nevoit)insa poti in lipsa delatceva sa incerci. Cred ca toti am fost martori la cate un gratar sau picnic la incercarile viespilor de a 'colecta'cat mai multa carne...

Mult noroc!Numa' bine si albine, Cipm


From: "Boncescu Teodor"
Date: Tue Nov 9, 2004 12:00 pm
Subject: Re: furtisag teoboncescu

Salut,Intervin si eu cu o parere.
Vatra stupinei mele se afla situata intr-o zona viticola si viespii se gasesc din belsug. Pana in prezent nuam avut probleme cauzate de viespii, dr, prin preajma au mai existatcativa amatori care aveau cate un stup, doi ca in final sa imi spunaca au pierit din cauza viespiilor. Parerea mea, legata de aceasta situatie ar fi urmatoarea: viespiile nu ataca stupii puternici decat in cazul in care urdinisurile sunt prea largi. Stupii atacati sunt in general cei slabiti de boala, inspecial de varooza sau nosemoza, cei care au crapaturi sau nu sunt stramtorati la timp. Odata declansat un furtisag este greu de oprit,fie ca e intre albine, fie ca la origne stau vispiile. Impotrivaviespiilor sunt indicate capcanele, identificarea si distrugereacuiburilor etc., insa cea mai sigura cale ar fi deplasarea stupineipe o noua vatra.V-as recomanda un control amanuntit al cuiburilor si unificarea celorcare au albina putina, in caz contrar riscati sa ramaneti fara niciun stup in primavara. Profitati de prima zi frumoasa si calda careapare si interveniti acolo unde este cazul, astfel incat sa ramanetinumai cu colonii puternice, cu provizii din abundenta si bineimpachetate. Idealul ar fi ca in fiecare stup pus la iernat sa segaseasca 4-6 faguri bine ocupati cu albine, avand ramele ocupate cuprovizii mai mult de 3 sferturi.

Va urez succes in rezolvarea problemei si multa miere in anul ce vine!Teo


From: "pupemea"
Date: Sun Mar 13, 2005 8:11 pm
Subject: Re: furtisag pupemea

O parere:Daca avem doar stupi puternici, cu un minum de grije, nu exista furtisag Daca totusi a atacat o familie, bucurate caci acea familie nu aducea decat necazuri.(boli)De regula eu duc "monstrii" la treaba, iar nucleii in alta parte.
Ca si concluzie - furtisagul apare din cauza noastra.Noi suntem cei ce creem conditiile de declansare a furtisagului. De aceea pentru cei care sunt nevoitzi sa lucreze "in viteza"(din cauza timpului sau anr. mare)rezolvarea este familii sanatoase.(puternice)Eu din Virariba


From: "w33dy_icra87"
Date: Sun Mar 13, 2005 9:08 pm
Subject: Re: furtisag w33dy_icra87 Send IM

Stiu doua metode "babesti" de combatere a furtisagului, pentru un stupatacat:
1. Sicana- putem creea o sicana din lemn si pfl care poate fi pusa infata urdinisului astfel albina hoata va fi obligata sa parcurgatraseul si va intalnii in sicana albinele stupului.http://us.f1.yahoofs.com/groups/g_12511309/Andrei/sicana.jpg?bcD4JNCBOjY0FUyg (desenul "sicana" photos---->andrei--->sicana)
2.Apicultorul cu ajutorul lutului (pamantului galben) vaacoperii urdinisul si cu ajutorul unui pix sau creion va face o gaurain movila de lut, astfel intrarea in urdinis se va prelungii si vaactiona exact ca la 1.


From: "jurpur"
Date: Mon Mar 14, 2005 5:54 pm
Subject: Re: furtisag jurpur

Domnule a.a. furtisagul poate fi prevenit daca: urdinisulstupului nu este prea mare a.i. albinele sa il poata apara, ladastupului nu este crapata, interventiile la stup sint de scurtadurata iar in perioadele cu lipsa de cules interventiile vor fievitate. Daca totusi se intimpla nenorocirea si apare furtisagul,primul lucru care se face este micsorarea urdinisului a.i. daca estecazul sa poata intra doar o singura albina. Daca furtisagul nuinceteaza se poate da cu o perie imbibata in petrol pe spartea dinspate si pe partile laterale ale stupului si pe partea din fata darnu si pe scindurica de zbor pe o fisie de aproximativ 3cmperpendiculara pe stup in fata urdinisului si pe suprafata dedeasupra urdinisului citiva centimetri. Scopul acestei operatii esteacela de a impiedica albinele hoate sa se aseze pe stup ( acestprocedeu de combatere a furtisagului l-am citit intr-o carte luatade la Biblioteca Judeteana Timis- sectia sala de lectura, l-amfolosit si a fost eficient, dar un prieten apicultor spunea ca de lapetrol mor si albinele din stupul pe care se aplica petrol; la minenu au murit.)Daca nici asa furtisagul nu inceteaza se recomande mutarea stupilorintr-o zona cu cules.O alta metoda de combatere ( care a fost folosita de domnulSecara din Jebel) consta in: In prima faza se presara faina de griupe albinele hoate pentru a afla unde pleaca. In a doua faza dupa cese descopera stupul (stupii) de la care pleaca albinele hoate searunca un pumn de rumegus in stupul (stupii) respectiv (respectivi) a.i. albinele din stupii respectivi sa aiba de lucru cu scoaterearumegusului din stup si sa nu mai aiba timp sa mearga la furat.Aceasta metoda nu am aplicat-o


 

From: bazi bazil
Date: Sun Mar 13, 2005 9:37 pm
Subject: Re: [stuparitul] Re: furtisag hiq_mic

pentru problemele din stupina nu exista decat unvinovat..sau o singura rezolvare..alt stupar...ps = alt stupar..unu mai bine pregatit..sau mai bineintentionat


From: "iliemihalache"
Date: Wed Nov 10, 2004 10:23 am
Subject: Cand se schimba matcile? iliemihalache

Si eu am avut anul acesta o familie cu mult mai buna decat celelaltesi ma gandesc sa obtin de la ea matci in primavara.As avea cateva intrebari:-se recomanda schimbarea matcii anual?(chiar daca familia erecordista si cu matca din acest sezon?/sau se urmareste cum iese familia din iarna si activitatea matcii, si se tine matca si in aldoilea an?) Care este perioada optima in care se face inlocuirea matcii? Mentionez ca la toate familiile am matci din acest an. Sa observactivitatea in primavara a matcilor si sa le mentin pe cele care mi se par bune sau sa incerc inlocuirea lor cu matci obtinute dinfamilia de la care am obtinut cea mai mare productie?Va multumesc anticipat si doresc tuturor iernare buna!


 

From: nelu revnic
Date: Thu Nov 11, 2004 7:24 am
Subject: Re: [stuparitul] Cand se schimba matcile? nelu_revnic

Salut,Incerc sa raspund succint la intrebariletale.Americanii schimba in fiecare am matcile, dar eifac pastoral din nord in sud si invers si matca ouatot anul nu face relash ca la noi iarna deci estejustificabil.De regula merita facute mai multe matciin nuclee mici de 3 rame( o rama de miere si albina,una cu puiet si albina acoperitoare, un hranitor saurama cladita in care se pune apa sau sirop) si tin doiintr-o ladita de 6 R separate de o diafragma ca seincalzesc impreuna.Pornesc facutul roiurilor ininte deinfloritul finetelor, cam de la salcim 2, iarschimbatul matcilor il fac toamna cind se vede care aouat prost si aia se schimba sau cele cu puiet varosobligatoriu ca se transmite prin REGINA.Unii renuntala matca pe perioada salcimului cind neavind deintretinut puiet familia consuma mai putin si logicaduna mai mult, dar apare hiatusul de dupa si familiaeste slabita in populatie si nu poti face roiuri can-ai cu ce.Secretul reusitei cresterii de matci estesa ai botce crescute in continuare sa poti inlocuiunde se rateaza imperecherea matcilor.Am facut matci din anul doi dupa ce m-am apucat dealbine si am ajuns sa fac si de vinzare, asa caindrazniti!Cu bine la primavara,Nelu Revnic


 

From: ovidiu O
Date: Sun Nov 14, 2004 4:02 pm
Subject: Ciudat ovy1973 Send IM

Salutare! Ma numesc Ovidiu, sunt din Tg-Jiu, apicultorincepator. In aceasata toamna am constatat o situatziemai putzin obisnuita, cel putzin pentru mine,situatzie care o supun discutziei dvs.Astfel ca la revizia de toamna la 2 stupi am constatato abundentza a puietului capacit cu toate ca albina nuera f multa pentru ca acesti stupi au fost obtzinutziprin roire in iulie-august. Dupa 2-3 saptamanisituatzia era aceeasi in sensul ca pe aceleasi ramepuii nu mai eclozasera. Am descapacit cateva celule siam constatat in interior o pasta maronie vascoasa.Este posibil sa fie aceasta o boala? sau datoritafrigului din octombrie si nr. insuficient de albine ,puietul sa fi racit si sa fi murit in celule. Culoareacapacelor este nefireasca (maro inchis spre negru). Ampregatit cuibul acestor familii fara ac. rame.Albinele par sanatoase si nu prezinta nici un fel desimptome. Ce este de facut? Ce pot face cu ramelerespective?Va multzumesc si astept raspunsurile dvs.


 

From: nelu revnic
Date: Mon Nov 15, 2004 7:07 am
Subject: Re: [stuparitul] Ciudat nelu_revnic

Salutare,
La situatia prezentata poate fi loca sau puiet racit,dar are mai putina importanta daca faci ceea cetrebuie:topirea cerii acelor rame si fierberealemnului lor in apa cu lesie de la sapun de casa sausoda calcinata si flambarea cu lampa cu gaz(sculaindispensabila stuparului pentru dezinfectarea inventarului). Masura pare drastica, dar doamne ferestesa ai loca insa si asta se paote trata conform datelordin literatura si nu trebuie procedat batrineste
- arderea tuturor componentelor afectate
- tratarea si dezinfectarea inventarului.

Cu bine si iernare usoara!Nelu Revnic
PSAm vazut simbata din intimplare stupina unui studentde 22 ani care era pe stupi ME, dar nu asta era mirarea mea, ci faptul ca n-avea diafragme de separare, nu stia cs alea!!! si erau impachetatzi pe iarna cu nimic deasupra unei placi de pfl subtire sicu gauri c-asa o gasise si in lada erau si hranitoarele si rame cladite fara miere deloc!!!
Cititi baieti inainte de a va apuca de albinarit ca nu-i greu, dar dupa sigur se imputineaza timpul, dar trebuie facut mereu ca sa nu ramii de caruta

 
JoomlaWatch Stats 1.2.9 by Matej Koval