| Matci si hrana suplimentara |
|
|
| Scris de cipm |
|
Teme dezbatute: From: "ignatius" SALUTARE OAMENI BUNIO singura nedumerire am vizvi de ce ati spus dvs.-D-L R.CONSTANTIN si anume, incazul realizarii acestor centre de procesare si imbuteliere si laboratoare,mierea ce va fi exportata ambalata, in borcanele sa zicem spre exemplu, la cepret merge la export, care ar fi diferenta intre mierea vrac pe care apicultorulo da la export( anul asta 55.000 poliflora) si mierea pe care sa zicem un grupde apicultori asociati o preoceseaza in unitatea lor proprie (30 tonean(ritmicitate 2-3 luna)calcul posibil ??? :::: vrac 55.000 leikg. ambalat export 3,5euro/kg.? ????? se castiga macar in plus 1,5 euro in urma procesarilor?????e clar ca o asociere care sa realizare -laborator 10.000 euro- extractie-10.000 euro-imbuteliere 6000 euronu se poate realiza decat de cel putin 10 membri care sa depuna fiecare cate1300 euro pentru un fond de 13.000 + 13.000 sapardiar toti acesti sa iasi creasca individual sau in comun macar 1000 stupipentru a avea undeva pe la 40-50 tone de miere, realizand intr-adevar plusurifinanciare fata daca ar fi vandut mierea vrac la export, pentru ca e clar piataromana e limitata. dar as vrea sa mai pun o intrebare d-lui razvan, pana undecredeti ca se va putea trage si de piata din UE ???????VA MULTUMESC DE RABDARECU STIMA From: Ahjfvg DRgjsh
Salut,Partzial am raspuns in postul denumit ASOCIERE . Referitor la pret , in loc de1,5 dolari se poate ajunge la 2-3 dolari / kg Nu este o diferentza mare dar lacateva zeci de tone , amortizeaza costurile, shi ce este important , nepastreaza in piatza. Altfel putem sa renuntzam cu totzii la ganduri de castigshi sa trecem inapoi la stupul orizontal shi la stupina familiala. Sigur, oriceeste posibil, inclusiv sa facem agricultura cu plugul tras de cai dar daca ishidau alti seama de potentzialul existent, sa nu ne plangem, daca o sa patzim cevashi mai urat, respectiv daca au sa ne scoata de pe piata mierii, straini care ausa faca apicultura in Romania. Banatul este cumparat 3/4 de italieni care vorsa faca agricultura aici.Cu stima,Razvan Constantin From: "Razvan Constantin" Salut,Asociere in vederea extragerii, testarii, prelucrarii si exportariiproduselor apicole1. Suma totala necesara : aproximativ 100.000 euro (1/2 reprezintacladirea , hala de prelucrare )2. Cantitatea maxima de miere prelucrata 270 kg / ora adica 2 t / zisau 60 t / luna sau 700 t / an (cantitatea se refera la ambalare)3. Cantitate minima de miere necesara - 20-30 t4. Stupi necesari minim 500 de stupi pana la 5.000Propunere de asociere :Se constitue o Societate pe actziuni cu minim 50 de membri pana la100 de membri care pun banii impreuna . Capitalul social 100.000euro. Asta inseamna cate 2.000 euro de persoana minim. Deci actziunide cate 100 euro / actiune . 2 actiuni= 2 voturi , 10 actiuni=10voturi. Se pun in functziune 1000 de actiuni shi prin sistem devotare majoritatea hotarashte.Deoarece este vorba de un numar mare de oameni care trebuie adunat,shi pt a putea fi runctzionala SA propun o organizare ZONALA (1 saumai multe judetze limitrofe) pt a se putea solicita finantzareSAPARD.Datorita unor caracteristici speciale propun ca zone posibile deorganizare OLTENIA + ARGES sau BANAT.Persoanele doritoare sa participe la un asemenea proiect sunt rugatesa ma contacteze pe adresa de mail personalae-mail : Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza stima,ing. Constantin Razvan
From: "mircea_bog"
SalutareMai oameni buni,dupa atatea lupte cu organizarea deasociatii,societati comerciale....e timpul sa mai dezbatem si unsubiect "lumesc".Invit toti listasii care au crescut matci(indiferentde metoda),sa ne dezvaluie din experienta personala. Subiectul asta parca e "interzis" asa ca orice comentariu e binevenit....Sa fiti iubiti..
From: nelu revnic Salutare, From: "iliemihalache" Buna ziua! Va multumesc pt acest mesaj f clar si care vine exact inintampinarea unor intrebari pe care le aveam...Si eu am avut anul acesta o familie cu mult mai buna decat celelaltesi ma gandesc sa obtin de la ea matci in primavara.As avea cateva intrebari:-se recomanda schimbarea matcii anual?(chiar daca familia erecordista si cu matca din acest sezon?)/sau se urmareste cum iesefamilia din iarna si activitatea matcii?-pentru inlocuirea matcii la o familie cu o matca obtinuta dupametoda descrisa cum ma sfatuiti sa procedez? Si care este perioadaotima in care se face inlocuirea matcii? Mentionez ca la toatefamiliile am matci din acest an. Sa observ activitatea in primavaraa matcilor si sa le mentin pe cele care mi se par bune sau sa incercinlocuirea lor cu matci obtinute din familia de la care am obtinutcea mai mare productie? Va multumesc anticipat si doresc tuturor iernare buna! cu respect, Ilie Mihalache From: "stroie_valentin" daca am inteles eu bine... se ia puiet de o zi cu 4 rame cu miere sipastura si se cresc botcile in cutie separata. dar dupa 10-12 zile(adica aproape capacite)se separa cate 2, sau unde se cresc...? potsa le introduc intr-o cutie cu alte rame si sa creez o familie? sepoate face si inainde de salcam sau numai dupa? From: vancea radu
Imi permit sa intervin deoarece cresterea matcilor este ocupatia principala amea, in momentul actual si oarecum ma simt in tema cu ceea ce d-l Mircea Bog apropus spre discutie. Sunt sigur ca toti aceia care au crescut matci cunosc importanta hranei abundente si de calitate, in perioada construirii botcilor. Pentru o acceptare intr-un procent ridicat a larvelor date spre crestere familia-starter trebuie saaibe in cuib rezerve insemnate de miere si polen. E o conditie esentiala pentruobtinerea unor botci (matci) valoroase. Pana aici nimic nou, cred. Insa ceea cevreau sa supun atentiei este folosirea, in stimularea producerii laptisorului dematca, in perioada de inceput a cresterii botcilor, a siropului de zahar si asuplimentului de polen. Si am sa ma axez pe acest supliment deoarece din cate amvazut alti apicultori nu folosesc acesta hrana suplimentara, fiind pe ideea cadaca familia are miere si ceva polen in stup este indeajuns pentru a obtinematci bune si foarte bune. Parerea mea este ca aceasta hrana, desi este unsupliment, contribuie intr-o buna masura la buna dezvoltare a larvelor, pe totparcursul stadiului larvar, in mod indirect, prinstimularea secretiei laptisorului de matca la albinele doici.In State diferite firme comercializeaza asa numitele "Ready to use PollenSubstitute Patties " - "Bee-Pro", turtite-instant ca si substitute de polen.Sunt folosite de cei care nu au timp sa-si faca propriile turtite sau, ma rog,de cei care dau credit mai mult produselor comercializate de firmelespecializate in apicultura decat produselor proprii. Oricum, toate sunt bune.Cei care isi fac turtitele folosesc in prepararea lor : apa,zahar=sirop sidrojdie de bere (brewer yeast). Administrarea lor se face in hartie cerata, asaincat se evita uscarea lor, albinele consumandu-le in stare umeda. Pot fifolosite si in stimularea devreme in primavara, administrate deasupra cuibuluide puiet, direct pe rame. Am vazut ca sunt eficiente si merita efortul finaciarfacut pentru procurarea ingredientelor.In concluzie, folosirea suplimentara a siropului, dar mai ales a substitutuluide polen (in adaos la rezervele de miere si de polen existente in stup) duce laobtinerea unor matci bine hranite, deci mai bine dezvoltate si mai viabile.Inchei aici, sunt mult mai multe de spus despre tot acesta arta (as puteaspune) a cresterii matcilor, cu cat mai multi artisti cu atat mai bine pentruapicultura (deoarece procesul cresterii implica si un proces de selectie amaterialului valoros ---> imbunatatirea fondului de gene autohton)..Eu as fibucuros ca mult mai multi apicultori sa se ocupe de cresterea reginelor (macar pentru asigurarea schimbarii matcilor din stupina proprie)..Ceea ce pot sa fac pentru a-i ajuta pe noii crescatori (ca o impartasire a experientei,odata cu reintoarcerea mea acasa) e sa le ofer spre vizionare, o caseta video ce am facut-o aici ,referitoare la procesul complet de crestere a matcilor. Fireste, e doar oabordare a acestui proces, existe multe alte cai de a produce regine insa ceeace e important e ca sistemul/metoda sa functioneze, sa aibe randament.S-auzim numai de bine. From: "Boncescu Teodor" Salutam pe toata lumea,
From: "robert1data" Multumesc pentru raspuns ; personal lucrez cu asemenea stupi din polystiren de densitate mare de putin timp. Ce pot sa spun este catehnica de folosire si intretinere difera si find o noutate pe piataromaneasca experienta lipseste . Constatari : Am sa revin cu noi constatari. O zi buna , Robert From: "iliemihalache" A mai fost dezbatut acest subiect pe lista; este adevarat ca unelefamilii sunt mai blande si altele mai agresive. O solutie ar fi saselectati de-a lungul timpului acele familii care nu va ataca. Si eusunt incepator (al 2-lea an de cand am albinele mele). Intervinuneori fara masca insa de obicei o port deoarece am observat ca sila cele mai blande familii pot apare unele incidente (sa scap omargine a ramei, sa strivesc din neatentie o albina si atunci sedeclanseaza atacul). Am auzit de cazuri in care apicultorul si-apierdut ochiul datorita unei intepaturi in cornee si de aceea prefersa aplic metoda sugerata de un listash "zeama de masca"! Va pot spune cu siguranta ca atunci cand vor sa atace se reped intai la fata! Am fost tinta unui astfel de atac cand din greseala am lovitun stup;albine nu erau la urdinis din pricina vremii mai reci, insa imediat dupa lovitura cateva albine au iesit la urdinis, una m-a reperat si m-a lovit in zona ochilor! Aveam masca "pe figura"! Si mai e un motiv pt care port masca, pe langa cel al protectieivederii: am luat o intepatura in spranceana si vreo trei zile am fost banuit de toti cunoscutii ca am luat bataie! cu respect, Ilie Mihalache From: "bog69mar" Buna ziua! From: "Ciprian M" Salutare, De aceea atacurile masive asupra stupilor au ca rezultat ducerea la cuib alarvelor de albine (in cazul in care atacul are loc toamna). Pentruconsumul propriu viespile lucratoare consuma si miere sau altesubstante dulci cum sunt cele ale lachnidelor (mana).Asta ar fi o explicatie a faptului ca in stup rezervele de miere nuau fost epuizate.Plecand de la explicatiile de mai sus ( pe langa masurile obisnuitemicsorarea de urdinisului) poti sa te folosesti de nevoia de proteinea viespilor pentru a le distruge (am vazut asta intr-un documentardespre "lupul albinelor"):in apropierea stupilor se plaseaza o colivie cu plasa cu ochiuri miciin care se pun cateva bucati de carne impregnata cu o substantatoxica. Plasa are rolul de a proteja pasarile sau alte animale carear fi atrase de carne. Viespile vor fi atrase de carne si substantava fi dusa in cuib.Specific ca nu am aplicat aceasta metoda (nici nu am fost nevoit)insa poti in lipsa delatceva sa incerci. Cred ca toti am fost martori la cate un gratar sau picnic la incercarile viespilor de a 'colecta'cat mai multa carne... Mult noroc!Numa' bine si albine, Cipm From: "Boncescu Teodor" Salut,Intervin si eu cu o parere. Va urez succes in rezolvarea problemei si multa miere in anul ce vine!Teo From: "pupemea" O parere:Daca avem doar stupi puternici, cu un minum de grije, nu exista furtisag Daca totusi a atacat o familie, bucurate caci acea familie nu aducea decat necazuri.(boli)De regula eu duc "monstrii" la treaba, iar nucleii in alta parte. From: "w33dy_icra87" Stiu doua metode "babesti" de combatere a furtisagului, pentru un stupatacat: From: "jurpur" Domnule a.a. furtisagul poate fi prevenit daca: urdinisulstupului nu este prea mare a.i. albinele sa il poata apara, ladastupului nu este crapata, interventiile la stup sint de scurtadurata iar in perioadele cu lipsa de cules interventiile vor fievitate. Daca totusi se intimpla nenorocirea si apare furtisagul,primul lucru care se face este micsorarea urdinisului a.i. daca estecazul sa poata intra doar o singura albina. Daca furtisagul nuinceteaza se poate da cu o perie imbibata in petrol pe spartea dinspate si pe partile laterale ale stupului si pe partea din fata darnu si pe scindurica de zbor pe o fisie de aproximativ 3cmperpendiculara pe stup in fata urdinisului si pe suprafata dedeasupra urdinisului citiva centimetri. Scopul acestei operatii esteacela de a impiedica albinele hoate sa se aseze pe stup ( acestprocedeu de combatere a furtisagului l-am citit intr-o carte luatade la Biblioteca Judeteana Timis- sectia sala de lectura, l-amfolosit si a fost eficient, dar un prieten apicultor spunea ca de lapetrol mor si albinele din stupul pe care se aplica petrol; la minenu au murit.)Daca nici asa furtisagul nu inceteaza se recomande mutarea stupilorintr-o zona cu cules.O alta metoda de combatere ( care a fost folosita de domnulSecara din Jebel) consta in: In prima faza se presara faina de griupe albinele hoate pentru a afla unde pleaca. In a doua faza dupa cese descopera stupul (stupii) de la care pleaca albinele hoate searunca un pumn de rumegus in stupul (stupii) respectiv (respectivi) a.i. albinele din stupii respectivi sa aiba de lucru cu scoaterearumegusului din stup si sa nu mai aiba timp sa mearga la furat.Aceasta metoda nu am aplicat-o
From: bazi bazil pentru problemele din stupina nu exista decat unvinovat..sau o singura rezolvare..alt stupar...ps = alt stupar..unu mai bine pregatit..sau mai bineintentionat From: "iliemihalache" Si eu am avut anul acesta o familie cu mult mai buna decat celelaltesi ma gandesc sa obtin de la ea matci in primavara.As avea cateva intrebari:-se recomanda schimbarea matcii anual?(chiar daca familia erecordista si cu matca din acest sezon?/sau se urmareste cum iese familia din iarna si activitatea matcii, si se tine matca si in aldoilea an?) Care este perioada optima in care se face inlocuirea matcii? Mentionez ca la toate familiile am matci din acest an. Sa observactivitatea in primavara a matcilor si sa le mentin pe cele care mi se par bune sau sa incerc inlocuirea lor cu matci obtinute dinfamilia de la care am obtinut cea mai mare productie?Va multumesc anticipat si doresc tuturor iernare buna!
From: nelu revnic Salut,Incerc sa raspund succint la intrebariletale.Americanii schimba in fiecare am matcile, dar eifac pastoral din nord in sud si invers si matca ouatot anul nu face relash ca la noi iarna deci estejustificabil.De regula merita facute mai multe matciin nuclee mici de 3 rame( o rama de miere si albina,una cu puiet si albina acoperitoare, un hranitor saurama cladita in care se pune apa sau sirop) si tin doiintr-o ladita de 6 R separate de o diafragma ca seincalzesc impreuna.Pornesc facutul roiurilor ininte deinfloritul finetelor, cam de la salcim 2, iarschimbatul matcilor il fac toamna cind se vede care aouat prost si aia se schimba sau cele cu puiet varosobligatoriu ca se transmite prin REGINA.Unii renuntala matca pe perioada salcimului cind neavind deintretinut puiet familia consuma mai putin si logicaduna mai mult, dar apare hiatusul de dupa si familiaeste slabita in populatie si nu poti face roiuri can-ai cu ce.Secretul reusitei cresterii de matci estesa ai botce crescute in continuare sa poti inlocuiunde se rateaza imperecherea matcilor.Am facut matci din anul doi dupa ce m-am apucat dealbine si am ajuns sa fac si de vinzare, asa caindrazniti!Cu bine la primavara,Nelu Revnic
From: ovidiu O Salutare! Ma numesc Ovidiu, sunt din Tg-Jiu, apicultorincepator. In aceasata toamna am constatat o situatziemai putzin obisnuita, cel putzin pentru mine,situatzie care o supun discutziei dvs.Astfel ca la revizia de toamna la 2 stupi am constatato abundentza a puietului capacit cu toate ca albina nuera f multa pentru ca acesti stupi au fost obtzinutziprin roire in iulie-august. Dupa 2-3 saptamanisituatzia era aceeasi in sensul ca pe aceleasi ramepuii nu mai eclozasera. Am descapacit cateva celule siam constatat in interior o pasta maronie vascoasa.Este posibil sa fie aceasta o boala? sau datoritafrigului din octombrie si nr. insuficient de albine ,puietul sa fi racit si sa fi murit in celule. Culoareacapacelor este nefireasca (maro inchis spre negru). Ampregatit cuibul acestor familii fara ac. rame.Albinele par sanatoase si nu prezinta nici un fel desimptome. Ce este de facut? Ce pot face cu ramelerespective?Va multzumesc si astept raspunsurile dvs.
From: nelu revnic Salutare, Cu bine si iernare usoara!Nelu Revnic |

