Subiecte abordate:
Folosirea completului de cresterea matcilor
Introducerea botcilor
Ce tip de stup
Turtite proteice

From: "ignatius"
Date: Thu Jan 5, 2023 6:14 pm
Subject: folosirea completului de crsterea matcilor-iata informatiile suraia2004

am primit detalii referitoare despre cum se cresc matcile cu ajutorul acestui sistem atat de controversat, informatii primite de la firma Adelika CASETA

PONTA[ Echipament Karl Jenter de obtinere în botci artificiale, a larvelor tinere (de 6-24 ore) direct din ou] Ponta este un proces fiziologic prin care matca depune ouleîn celule sau în botci din care eclozioneaza în functie de mai multi parametri(ou fecundat sau nefecundat, marimea celulei, durata) si de calitatea hranei:albine lucratoare, trântori (masculi) sau matci (regine).

Echipamentul complet include:
Cod 112770
-un fagure de plastic fixat într-o caseta, cu o singura fata si cu 110 orificii în care se fixeaza botcile artificiale din masa plastica sau dinceara. Fata fagurasului este acoperita cu o gratie Hanemann, în spate este oalta placa pentru protectie. Gratia Haneman are un orificiu prevazut cu un capacdetasabil pentru introducerea matcii. Caseta are în partea superioara un lacaspentru serbet sau zahar candy;
Cod 112300
-botci artificiale (cupe, potirase) din masa plastica care se fixeazaîn orificiile fagurasului
Cod 112753
-dopuri din masa plastica (suport potiras) în care se fixeaza botcile artificiale (cupe, potirase). Dopuri care la rândul lor sunt fixate pe suportide masa plastica sau direct într-o sipca de crestere (leat) prevazuta cuorificii;
Cod 112752
- suporti pentru dop (inele de fixare, baza suport potiras)
Cod 112751
-colivie (cusca eclozionare) tip bigudiu.

Caseta se monteaza într-o rama si se introduce în stup între fagurii cu puiet cu cel putin o zi înainte de a introduce matca. Numai daca conditiile de înmultire sunt optime ( temperatura, sezon, populatie, hranireetc.,) depunerea oulelor (ponta) va începe în circa 24 de ore. Dupa eliberarea matcii se lasa fagurasul înca 3 zile pîna la aparitia larvelor, când se deprind botcile (potirasele), se monteaza pe dopiar dopul se fixeaza pe suport sau direct pe leatul de crestere .Pe o sipca (leat) de crestere se pot fixa 9-15 botci artificiale. Pe o rama standard se pot monta maxim trei sipci (40-45 botci).Rama se introduce într-o familie orfanizata. În familia doica botcile artificiale sunt acoperite cu ceara si capacite. Dupa capacire, înainte de eclozionare (maxim a 10-a zi de la introducerea larvelor) botca fixata pe dopeste folosita ca atare si este introdusa în nuclee de împerechere sau în familiiorfanizate sau se introduce într-o colivie tip bigudiu unde dupa eclozionaresunt triate si maturizate. Maturizarea se realizeaza în custi prevazute cu hranasi albine insotitoare iar custile trebuiesc mentinute la termostat sauintroduse în colonii de albine.

O colonie de albine puternica, în functie de sezon, conditii atmosferice, cules, tehnologia aplicata, accepta pe serie 14-42 de botci.

a.. Vezi si articolul din România Apicola decembrie 2002, pagina 13 Redactat: Dr. Gh. Dobre ""Iata asadar dragi prieteni cum se foloseste acest sistem care nu difera foartemult de ce stiam multi dintre noi, respectandu-se principiile de crestere amatcilor, dar consider eu cu o mai mare eficienta si usurinta in exploatare. inconcluzie avem nevoie de 2 familii foarte puternice si cu insusiri genetice f.bune Multa sanatate si astept de la dvs. mai multe interventii pe aceasta tema, deoarece cresterea matcilor este cea mai importanta activitate in apicultura, ilasteptam de asemea si pe d-l Razvan coonstantin din Bucuresti care ne poate spune mai multe despre "completul" pe care il si vinde

ignatius, Focsani multa stima

From: "valentintiganas"
Date: Thu Jan 6, 2005 1:09 pm
Subject: intrebare valentintiganas

Am o intrebare care ma framanta. Care stup multietajat este mai bun: stupul multietajat cu rama normala jos si rama treisferturi sus la care corpul de jos ramane fix saustupul multietajat cu rama trei sferturi si sus si jos la care corpurile se inverseaza primavara si toamna

As dori sa-mi raspunda cat mai multi apicultori care folosesc deja acesti stupi cu defectele si avantajele lor si sa-mi raspunda careeste cel mai adecvat pentru culesurile de la noi din tara (zonadobrogea). Va multumesc anticipat pentru raspunsuri si pentru bunavointa sitotodata salut acest grup de discutii pentru lucrurile deosebit de interesante dezbatute

Cu stima Valentin Tiganas

From: nelu revnic
Date: Fri Jan 7, 2005 8:21 am
Subject: Re: [stuparitul] Re: intrebare nelu_revnic

Toti e buni!
Un amic acum mai bine de 25 de ani il intreaba pe gestionarul de la magazinul ACA sa-i intre sub piele care din stupi sint mai buni ca model: cei verticali, cei orizontali, multietajati etc.
Tipul, un oltean hitru raspunde: toti e buni, dar sa te tzii de ei!

Pina la urma este un mare adevar in aceste spuse, dar sint nuante si ar fi cam astea:
- a) stupul vertical merge bine pt. oameni tineri cutimp putin la dispozitie, care permite examinareacuibului rapida, fara multa pieredere de timp si potridica fara probleme o magazie sau doua;
- b) stupul orizontal este mai potrivit celor batrini,care au timp sa cerceteze in liniste familia si nu pot ridica o magazie;
- c) stupul multietajat pretinde ceva experienta ininversarea corpurilor, dar se invata repede latinerete! Acum despre cei verticali se poate face dizertatie.

Cei cu 12 rame permit o dezvoltare buna intreaga vara se poate face crestere de puiet din belsug pt.inmultire, cladi ceara, nu-i nevoie sa intervi des laei.Se pot utiliza magazii 1/2 sau 3/4 la cules sipermite depozitarea mierii la cules de lunga durata si mai putin intens cum este la fineatza.
Cei cu 10 rame sint mai potriviti pt. pastoral simiere uni sort urcind mai repede in magazie pe care oumplu mai rapid dind posibilitatea a mai multorexractzii, dar trebuie sa fi in preajama lor s-o facila timpul optim. Magaziile pot fi 3/4 sau 1/2 functie de puterea familiilor. Mai sint si alte tipuri, dar s-a mai povestit de ele, de regula cam ce cumperi initial dezvolti pina vezi altceva ce ti se pare ca se potriveste mai bine!Repet:totzi e buni, dar sa te tzii de ei!Tenacitatea si harnicia este caracteristica stuparilor, restul sint doritori de incercari.

La muti stupi!Nelu Revnic

From: "Dobrescu"
Date: Fri Jan 7, 2005 10:02 pm

Subject: "toti e buni" constantin_dobr...

Prin partile Fagetului se spune ca daca anul este bun se face miere si in cizma! Pornind se pare de la experienta unui stupar care a gasit un roi adapostit intr-o cizma veche de cauciuc de unde a recuperat si ceva faguricu miere.

Si totusi...va rog sa imi permiteti cateva consideratii personale. Parerea mea este ca exista un optim in toate. Acest lucru se poate spune sidespre sistemul constructiv al stupului in corelatie cu ce se intampla acumin apicultura in lume si cu ce se va intampla in Romania intr-un viitor nuprea indepartat.
Cred ca exista 2 coordonate obligatorii ale productiei demiere pe care orice apicultor care "vede departe" nu le poate ignora maiales de acum inainte: calitatea mierii si eficienta productiei de miere.Cand spun calitatea mierii ma refer la lipsa contaminarilor cu antibioticesi alte substante nespecifice dar si la incadrarea in diversi parametri caredovedesc ca mierea a fost obtinuta printr-o tehnologie corecta, in conditiide deplina igiena atat la extractie cat si la stocare, ca nu s-a apelat lafalsificari (cea mai frecventa fiind hranirea in timpul culesului), ca mierea monoflora se incadreaza in parametrii ceruti pentru fiecare sortiment(continut de polen specific, raport fructoza-glucoza, culoare, etc).In ce fel poate ajuta solutia constructiva a stupului la imbunatatireacalitatii mierii:

-stupul vertical face clara diferenta intre cuib si zona de extractie amierii. Mierea nu se extrage din ramele de cuib. Matca nu trebuie sa urce in magazin. Ceara din magazin se pastreaza deschisa la culoare-la fel si miereaextrasa de aici.-magazinele cu rame 1/2 reprezinta un sistem mai flexibil, permit un mai buncontrol al mierii monoflore. Un cat de 1/2 se umple mai repede decat unul deME sau Dadant si ramele se duc la extractie la interval mai scurt de timp evitandu-se amestecul cu alte culesuri (la salcam spre exemplu cu miere derapita sau chiar pomi fructiferi ori cu zmeura sau altele). La urma urmei 2magazine de 1/2 sunt echivalente cu o cutie Dadant, si nu cu mult mai scumpedecat aceasta.

-noile reglementari interzic extractia in camp. Ne place sau nu, va veni ziua cand toti apicultorii nu vor avea de ales si vor extrage in laborator .In Italia de exemplu asa se intampla. Pentru asta caturile se transporta lalaborator pline cu miere. E mult mai dificil sa manipulezi lazi Dadantinainte de extractie decat magazine de 1/2.Daca ne gandim la eficienta cred ca trebuie inteles ca in conditiile pieteiputernic concurentiale de astazi a mierii rezista numai cel care producemiere de calitate cu costuri mici. Miere ieftina se va produce de catreadevaratii profesionisti, in stupine de dimensiuni mari (de la 400 defamilii in sus) cu echipment care sa permita o tehnologie eficienta bazatape timpi de manevra mici. Stiu ca multi considera ca mai e pana atunci. Eucred ca schimbarile se vor produce mai repede decat ne asteptam si ca nueste prea devreme sa ne gandim la asta.Cum este influentata eficienta de alegerea tipului de stup?-magazinele de 1/2 permit manipulare mai rapida, deci costuri mai mici-stupinele mari sunt dotate cu utilaje de extractie de mare productivitate. Centrifugile radiale functioneaza mai bine cu rame de 1/2. Forta centrifuga este proportionala cu patratul razei de rotatie. La rama Dadant extractia radiala este dificila datorita diferentei mare de raza de rotatie intre zonaleatului superior si cea a leatului inferior si implicit a fortei centrifugecare scoate mierea din celula.Pornind de la cele de mai sus cred ca sistemul optim de stup este cel bazatpe cuib in lada Dadant si magazine de 1/2. Cred si ca merita mentionate aicisi alte produse pe care noi le promovam la Eurohonig si care influenteazaeficienta si calitatea productiei: fundul anti varroa, podisorul cu hranitorexterior, distantierii pentru rame si ramele fara umerase, balconasul careprotejeaza urdinisul, izgonitorul, sistemul de prindere cu chinga si clemametalica.Parerea mea este ca alegerea unui sistem constructiv este deosebit deimportanta, mai ales pentru cine este la inceput de drum si e preferabil sanu porneasca pe drumul infundat de unde sa fie nevoit sa se intoarca de undea plecat pentru a incepe de la capat.

Constantin DobrescuEurohonig

From: "suraia2004"
Date: Sun Jan 9, 2005 5:31 pm
Subject: Introducerea botcilor..... va rog completati si dvs. suraia2004

va rog sa ma completati pentru a lamuri acest subiect

Dupa ce botcile au fost capacite, in a 10-11 zi de viata botca se introduce in colivia de eclozionare, cu aceste botci doresc sa formezroi prin divizare, in speta dintr-un roi mare va rezulta 1+ 2 roi ,deci in total 3, ultimii doi primind botci. acum intrebari:0. Nu pot fi crescute botci intr-un stup crescator care are matcaizolata CU GRATIE HANEMAN in corpul de jos la un stup tip ME, IARBOTCILE SA FIE CRESCUTE IN CORPUL DE SUS tip ME ?(asigurandbineinteles conditiile optime). De ce neaparat stupul crescator trebuie sa fie orfanizat?1. Roii care vor primi botci se formeaza cu cate zile inainte de aintroduce botca? ( sau se vor forma cu 5-6 ore inainte de a introduce3-4 botci(intoduse spre seara), 3-4 pentru a fi mai siguri si a asigura succesul acceptarii unei din ele?)2. acesti roi vor trebui sa cuprinda numai rame cu puiet capacit ?( se stie ca succesul introducerii unei botci este favorizat de roi cualbine tinere)2. In colivia de eclozionare se vor introduce si 5 albine tinere luatedin stupul crescator sau dupa ce a eclozionat matca?3. maturizarea matcii are loc dupa eclozionare la 3-4 zile dupa careva face zborul de imperechere?4.Din cele 3-4 botci care au eclozionat si care sau maturizat incolivie va fi acceptata numai una sau e posibil sa nu fie acceptatanici una ( se stie ca matcile neimperecheate se accepta mai greu)SPECIFIC CA VREAU SA OBTIN BOTCI PRIN COMPLETUL DE CRESTEREA MATCILORDESPRE CARE S-A VORBIT
va multumesc ignatius focsani

From: Ahjfvg DRgjsh
Date: Sun Jan 9, 2005 8:53 pm
Subject: Re: [stuparitul] Introducerea botcilor..... va rog completati si dvs. teste_cpe

Am cerut lamuriri la ADELIKA dar inca nu am primitraspuns. Patronul este roman traitor in DANEMARKA siin perioada sarbatorilor a fost plecvat in Danemarca.Se pare ca i salariati au avut liber. De luni astept raspunsul lor.Cu stima,Razvan Constantin

From: vancea radu
Date: Mon Jan 10, 2005 12:36 am
Subject: Re: [stuparitul] Introducerea botcilor..... va rog completati si dvs. radu2200

Salut.

Am sa incerc sa-ti raspund la intrebarile tale, cat mai cuprinzator si pe inteles posibil. Din cate aminteles vrei sa obtii dintr-o familie puternica doi roi la care vrei sa le dai botci.Prin mai-iunie potiface lucrul acesta, urmand sa urmaresti indeaproape dezvoltarea roiurilor artificiale formate.

intrebarea 0: "Nu pot fi crescute botci intr-un stupcrescatorcare are matcaizolata CU GRATIE HANEMAN in corpul de jos la unstup tip ME, IARBOTCILE SA FIE CRESCUTE IN CORPUL DE SUS tip ME?(asigurandbineinteles conditiile optime). De ce neaparatstupul crescatortrebuie sa fie orfanizat?"

raspunsul0:Sunt 3 cazuri in care albinele cladescbotci si anume cand au pierdut matca (botci desalvare-nu sunt prea bune, deoarece albinele indisperarea lor iau in crestere si larve mai varstnicedin care nu vor ecloziona matci de calitate), candmatca este batrana sau cu defecte (schimbare linistita-cele mai bune botci) si cand colonia se pregatestepentru roire (nu se recomanda folosirea acestor botcideoarece matcile rezultate din aceste botci vor firoitoare la randul lor(trasatura genetica mostenita),roi multi-miere putina).Apicultorul poate dirijaconstructia botcilor iar prin transvazare (sau altametoda)mimeaza starea de orfanizare, albinele cladindbotcile date la crestere.Ce deosebeste aceastaprocedura de starea de orfanizare naturala este casunt date in crestere doar larve foarte tinere, de ozi, albinele neavand alta optiune decat sa creascamatci din aceste larve, pe cand in cealalta situatiesunt luate in crestere si larve mai varstnice-->matcide proasta calitate.Pentru a porni cresterea botciloreste necesara starea de orfanizare (cel putin pestenoapte), folosind o familie starter. A doua zi ramelecu botci se pot muta in compartimentul superior alunui stup ME, separat de compartimentul in care seafla regina stupului respectiv cu gratie Hanneman,avand grija totusi ca langa rama cu botci sa se afle orama cu puiet, asta pentru a atrage albinele tinere incompartimentul respectiv, ele vor hrani larvele dinbotci si vor mentine temperatura necesara.

Intrebarea 1:"Roii care vor primi botci se formeaza cu catezile inainte de aintroduce botca? ( sau se vor forma cu 5-6 oreinainte de a introduce3-4 botci (intoduse spre seara), 3-4 pentru a fi maisiguri si aasigura succesul acceptarii unei din ele?)"

Raspunsul 1: Poti sa formezi roii in aceeasi zi incare vei scoate botcile din familia crescatoare. Este nevoie doar o botca matura/nucleu.Nu e necesar saprapadesti alte 2-3 botci cand formezi un nucleu-primamatca eclozionata isi va ucide rivalele din celelaltebotci.Una si buna (frumoasa, sanatoasa)e de ajuns!

Intrebarea 2:acesti roi vor trebui sa cuprinda numai rame cupuiet capacit ?( se stie ca succesul introducerii unei botci estefavorizat de roi cualbine tinere)

Raspunsul 2: Acesti roi ar trebuii sa cuprinda: 2rame cu puiet (1 capacit / 1 necapacit)1 rama cuprovizii (miere capacita, matura si necapacita, cu continut mare de apa+pastura) si o rama goala, inchisala culoare, cu o coronita de miere.Poti sa pui si unhranitor pentru stimulare cu sirop dar se vaadministra siropul doar dupa ce trec cele 2 zile incare nucleul este tinut inchis, altfel vei gasi omultime de albine moarte, inecate in sirop;albinelegasesc apa necesara in mierea necapacita de pe rama deprovizii data. Pentru ca nucleul sa nu se depopuleze ebine sa scuturi o rama cu albine tinere dinfamilia- mama.

Urmatoarea intrebare (care ar trebui sa fie 3):"2. In colivia de eclozionare se vor introduce si 5albine tinere luatedin stupul crescator sau dupa ce a eclozionat matca?"

Raspunsul 3:Daca folosesti botci nu e cazul sa folosesti colivade eclozionare. Botca se altoieste direct intrefagurii cu puiet al nucleului. Albinele insotitoare seintroduc in cusca (de tip Benthon) in care se aflamatca (imperecheata) doar atunci cand vrei satransporti matca la o alta stupina/la un client,matcaurmand sa fie introdusa intr-un nucleu/familie orfanaetc.Intrebarea:"maturizarea matcii are loc dupa eclozionare la3-4 zile dupa careva face zborul de imperechere?"Raspuns:Da, matca dupa eclozionare are nevoie de celputin 4 zile pentru maturizarea sistemuluireproducator, dupa aceasta urmand sa faca zborurile deimperechere (in decurs de cateva zile), dupa ceultimul zbor de imperechere a fost facut matca mai arenevoie de circa 3 zile ca organismul ei sa se adaptezenoii stari fiziologice (aceea de matcaimperecheata),dupa care va incepe ouatul.

Ultima intrebare:"Din cele 3-4 botci care au eclozionat si care saumaturizat incolivie va fi acceptata numai una sau e posibil sanu fie acceptata nici una ( se stie ca matcile neimperecheate se accepta mai greu)"Daca totusi vrei sa introduci matci virgine,mature, in nuclee folosind custile de eclozionare e o mare sansa ca nici una sa fie acceptata, dat fiind nivelul f.scazut al feromonilor pe care-i secreta aceste matci.

E nevoie de o "stare de soc" sau un eveniment deosebit ca o familie/nucleu sa accepte o matca neimperecheata. Cel mai bine e sa folosesti direct botcile, asa cum am mentionat. Despre completul de crestere pe care vrei sa-lfolosesti nu pot sa-ti raspund deoarece, personal nu l-am testat si folosit. Poate alti apicultori pot sa te ajute la acest capitol.

Sper ca raspunsurile date sa te ajute in munca ta,iti doresc numai succese in lucrul in stupina si sanatate, ca-i mai buna decat toate!
Radu.

From: "ignatius"
Date: Tue Jan 10, 2023 9:17 am
Subject: Re: [stuparitul] Introducerea botcilor..... va rog completati si dvs. suraia2004

deci sa clarificam raspunsul la intrebarea 0
:DECI Botcile pot fi crescute si in ACELASI STUP CU MATCA CU CONDITIA CA MATCA SA FIE IZOLATA IN CORPUL DE JOS DE OGRATIE HANEMAN, IAR SUSIN CORPUL 2 VOM AVEA O RAMA CU PUIET CAPACIT PENTRU AATRAGE ALBINE TINERE SI RAMA CU CELE 3 LEATURI PE CARE VOR FI PANA LA 30-45BOTCI ARTIFICAILE CARE AU OUA DE 6-12 ORE,PUTANDU-SE FOLOSI CA STUP DE CRESTEREACELASI STUP CARE A DAT SI OUALE DE MATCA CU CONDITIA CA BOTCILE CU OUA SA FIEURCATE IN CORPUL DE SUS IZOLATE CU GRATIE HANEMAN de matca de jos. E CORECT CEAM CLARIFICAT PANA ACUM?ALTA CLARIFICARE: SE RECOMANDA IN CAZUL CAND VREM SA INTRODUCEMBOTCI neeclozionate INTR-UN ROI FORMAT PRIN DIVIZARE CA BOTCILE SA FIE INTRODUSE PRIN ALTOIRE, DEOARECE ROIUL ACEPTA MAI GREU SAU FOARTE GREU O MATCA CARE NUESTE IMPERECHEATA si mai usor accepta o botca, ASTFEL DUPA ECLOZIONARE MATCA SEVA MATURIZA SI IMPERECHEA , corect pana acum????

Alt aspect: Roiul prin divizare in ce moment se va forma pentru aintroduce o botca neeclozionata??? in prealabil acesta se formeaza si se tine inchis 24-48 ore, ca apoi sa i se dea o botca neeclozionata???? sau seintroduce botca neeclozionata spre seara zilei in care s-au divizat familiile si format roiurile ?????????

Referitor la ultimul raspuns a d-lui Vancea Radu mi se pare caapare o contrazicere si anume ca "sa introduci matci virgine,mature, in nucleefolosind custile de eclozionare e omare sansa ca nici una sa fie acceptata, dat fiind nivelul f.scazut alferomonilor pe care-i secreta aceste matci. E nevoie de o "stare de soc" sau uneveniment deosebit ca o familie/nucleu sa accepte o matca neimperecheata.Cel mai bine e sa folosesti direct botcile, asa cum am mentionat." Deci care ediferenta ca introduci botca in roi fie in cusca de eclozionare fie sub forma dealtoi direct pe fagure. In ambele cazuri exista acelasi risc ca matca fiindvirgina si nematurizata complet sa nu fie acceptata. Nu inteleg care ar fi aceastare de "soc"? Din contra as putea spune ca fiind in cusca ar fi totusiprotejata. ce parere aveti??????Alt aspect: o botca care va ecloziona intr-o colivie, fiind dejaintrodusa intr-un roi beneficiar nu va trebui sa aiba si un alai de catevaalbine , pana in momentul in care ea va fi acceptata si eliberata? dacaeliberarea si acceptarea dureaza 3 zile ea cum va fi ingrijita neavand aliul decele cateva albine???? sau se vor introduce imediat dupa eclozionare cele 5albine tinere care vor avea grija de matca virgina pana cand aceasta se vamaturiza si va fi acceptata???Iata totusi cate detalii de finete poate pune aceste operatiuni.

va multumesc cu deosebita stima , astept raspunsurile dvs. pentru a clarificaaceste probleme importante legate de cresterea matcilor si introducerea lor.ignatius, focsani

From: vancea radu
Date: Tue Jan 11, 2005 7:43 am
Subject: Re: [stuparitul] Introducerea botcilor..... va rog completati si dvs. radu2200

Am sa completez mesajul anterior si o sa-i raspund d-lui Ignatius legat de acea "contrazicere" care de fapt corect e o "contradictie" (scuza-ma, dar am fost invatator timp de 10 ani si greselile de exprimare imi sar in ochi!), in fine sa revin la problemele legate de apicultura...

Deci,tot ceea ce am spus in mesajulanterior este argumentat stiintific,testat si verificat in practica.La formarea nucleelor/roiurilor prin divizare se poate altoi o botca maturade 11 zile chiar dupa 2 ore de la formarea lor, intre ramele cu puiet, nefiindnecesara cusca de eclozionare, astfel ca matca, odata eclozionata, se va bucurade atentia imediata a albinelor din roi. Riscul sa nu fie acceptata este minim,practic inexistent. Roiurile se tin inchise 2 zile sau se muta la o distantacare sa nu permita intoarcerea albinelor zburatoare la familia debaza-depopularea roiurilor- sau nucleele se distribuie la o distanta egala delocul in care a fost familia din care s-au facut acesti roi.Albinele dintr-un nucleu orfan accepta matcile virgine in trei situatii:- sa fie eclozionate dintr-o botca matura, altoita in nucleu;- sa fie foarte-foarte tanara, abia eclozionata sau in varsta de doar catevaore; se poate observa, daca se lasa aceasta matca pe leaturile superioare aleramelor cum albinele o inconjoara, o hranesc si o ingrijesc...de fapt albinelemanifesta un comportament linistit nu numai fata de matcile tinere, ci si fatade albinele tinere, de puietul abia eclozionat. Ele sunt acceptate imediat camembre ale familiei mari, bucurandu-se de toata atentia albinelor din stup. Simi-as permite sa fac, legata de aceasta situatie, o analogie cu lumea oamenilor(e doar o idee personala)..Familia de albine e ca si o familie a societatiinoastre..In cazul adoptiilor parintii nu sunt mult mai atasati de bebelusi saude copii de varsta foarte mica decat de adolescenti? Albinele, ca si oamenii, accepta mult mai usor "bebelusii" fie ei matci sau albine abia eclozionate. Odata mature (ceea ce in cazul matcilor este in jur de o 5 zile) este o mica sansa sa fie acceptate.- albinele din nucleu sa fie intr-o "stare de soc"-acum o sa explic- sau familiade albine sa treaca printr-un eveniment deosebit (ca si cum ar fi roirea /roisecundar s.a.m.d). Starea de soc in mod natural nu e prea frecvent intalnita,insa sunt cazuri deosebite in care colonia de albine este pusa greu la incercare(cum ar fi de pilda, recuperarea dintr-un incendiu de padure, in cazul roiurilorsalbatice si capturate sau recuperarea in cazul intoxicatiilor in urmastropirilor, cand familia este depopulata si si-a pierdut matca.) In particularmatca trece printr-o stare de soc, atunci cand este gazata cu CO2 inaintea si intimpul inseminarii artificiale.Ca si metoda de introducere a matcilor virgine in nuclee poate fi folositainducerea starii de soc in mod artificial, prin gazarea nucleului cu dioxid decarbon (sau cloroform,azotat de amoniu sau alte substante cu proprietatisimilare). Intr-un bun procentaj matcile vor fi acceptate. Pierderea memoriei laalbinele din nucleu, "socul" prin care trec ca urmare a gazarii cu acestesubstante vor face sa accepte matcile virgine, desi acestea nu secreta ocantitate de feromon indeajus de mare sa le faca atractive; Diferenta dintre o botca altoita direct pe fagure si o botca dintr-ocusca de eclozionare este urmatoarea: in primul rand contactul direct alalbinelor cu botca (se stie ca albinele nu ingrijesc in mod pasiv botcilecapacite; de pilda ele au grija ca larva in dezvoltare sa aibe aer, in cazul incare simt ca larva ar avea nevoie de mai multa cantitate de oxigen rod polulapical al botcii facandu-l mai poros, mai permeabil sau in cazul in care simt calarva este moarta in interiorul botcii albinele rod botca si-i curatacontinutul.), mai apoi regimul termic care este asigurat botcii (albineleincalzesc mai bine botca folosind corpurile lor in cazul unui contact direct cuea decat in cazul in care botca s-ar afla intr-o cusca de eclozionare) si nu inultimul rand faptul ca odata eclozionata (in cazul botcilor altoite direct)matca poate intra din primul moment in viata activa a coloniei, se poate miscaliber, primi ingrijire si atentie din partea albinelor din stup, corpul iipoate fi curatat, poate primi hrana imediat si nestingherit etc.Sper ca am raspuns in buna parte intrebarilor legate de acest subiect,pentru cei interesati am o bibliografie la indemana, va doresc numai bine sisanatate,Radu.

From: bazi bazil
Date: Thu Jan 13, 2005 1:28 pm
Subject: Re: [stuparitul] Introducerea botcilor..... va rog completati si dvs. hiq_mic

am sters restul mesajelordeci:atasarea de botci scop :1 ) pentru inmultirea nr. de familii- prin stolonare - dupa 3-4 ore, cand au realizat casunt orfane se poate introduce fara problema botca- de obicei eu faceam inmultirea prin stolonare canderam in pastoral, spre seara inainte de a schimbavatra de stupina, stolonii nou formati ramanandinchisi pana la noua vatra de stupina; ( luam cate orama cu puiet si albine din mai multi stupi/cate 1rama de stup, in asa fel incat sa nu slabesc stupuldonator, de obicei "stolonii=roiurile" ai formam pe 6rame cand plecam de la salcamul II (III) de la munte2 ) inlocuire matci batrane, necorespunzatoare- se orfanizeaza stupul si dupa ce s-a constatat castupul a realizat ca este orfan, se introduce botca- pana sa invat dubla transvazare, matca pe care voiam sa o inlocuiesc ai rupeam un piciorus sau oaripa, astfel obligam stupul sa-si schimbe linistitmatca, perioada de stagnare fiind mai mica3) inlocuire matca la stup orfanizat din gresala- se introduce botca nou se distrug inceputurile debotci (depinde de momentul in care sesizezi ca stupula fost orfanizat si existenta unui cules deintretinere sau mai puternic in natura)* sunt multe de spus aici ( de la a "incepe sa ouamatca imediat dupa eclozionare = am luat si matcabatrana din alt stup ) etc..dar astea se povestesc in jurul unui pahar de vin seara la pastoral si pe langafoc, sub lumina stelelor si in cantecul pasarelelor

From: "iliemihalache"
Date: Tue Jan 11, 2005 9:46 am
Subject: Intrebare de incepator... iliemihalache

Am citit ca matca se imperecheaza in aer...asadar trebuie sai asa si sa intre in stup...Sunt curios daca cineva dinte apicultoriicu experienta a fost martorul acestui fenomen pentru ca imi imaginezca se creeaza ceva valva la urdinis atunci cand iese si intra matca...

Cu respect, Ilie Mihalache

From: nelu revnic
Date: Wed Jan 12, 2005 6:51 am
Subject: Re: [stuparitul] Intrebare de incepator... nelu_revnic

Treaba asta este ocupatie de pensionari care au timpsa stea in fata urdinisului sa astepte intoarcerea unei matci dupa zborul de imperechere la care este zarva mare. Ies cu mare graba o multime de trintori care se inalta grabiti in zbor, dar ce fac, unde si cum n-am reusi sa vad ca sint un tip care a ajuns treptat de la 80 la 100 kile si e mai greu sa zbor sa vad cum se produce fenomenul , dar am am citit si eu pe ici pe colo.

Pe de alta parte aveam atit de mult de lucru in stupina ca nu reuseam sa-mi fac toata treaba si nu-mi propuneam sa urmaresc matci. Unde stiam ca trebuie sa rezulte matca imperecheata cautam saptamina urmatoare oua si daca gaseam era ok, atunci cautam matca , o marcam , mai cautam peste o saptaminasa vada daca oua, asta insemnind ca n-a patit nimic la marcare si-i uram viata lunga si gata.

Fratilor fitzipragmatici nu umblati dup a avioane!

Cu bineNelu Revnic

Am sa completez si eu cate ceva...Personal ma indoiesc ca e posibilca cineva sa vada "pe viu" matca la imperechere.Asa-zisa "hora" amvazut-o...dar atat.Si am zis "pe viu" deoarece in filme documentaream vazut tot ce se poate vedea la capitolul-fecundare.Eu cred ca dvs(d-nul.Ilie)va referiti la "a fi martor" in legaturacu iesitul si intratul matcii in stup.Ei bine am avut ocazia odatasa fiu linga un roi cand, am vazut matca intorcadu-se.Ce pot sa spune ca am vazut-o clar cu "urmele"de la fecundare si 6-7 albine care au si luat-o in "primire", au intrat repede in stup....si cam asta afost. Apoi totul a fost...normal. Acum d-lui Revnic cateva cuv.
Apreciez la dvs. faptul ca sunteti "mai realist" dar s-ar puteaca unii sa perceapa de la dvs. mai multa ironie decat ceea ce vretisa spuneti cu adevarat! Eu unul sunt multumit de genul dvs. de raspunsuri,si chiar ma amuza!

From: "w33dy_icra87"
Date: Wed Jan 12, 2005 3:02 pm
Subject: Turtite proteice w33dy_icra87 Send IM

Pot fi realizate si dintr-un amestec de 50% polen recoltat de albinesi macinat sub forma de pulbere si 50% miere fluida, la care seadauga zahar pudra pana la obtinerea consistentei dorite.Turtitele proteice pot fi facute si din amestecul de trei partifaina de soia degresata, oparte lapte praf degresat si o partedrojdie de bere uscata si inactiva la care se adauga sirop de zaharsau miere fluida pana la obtinerea unei paste de consistenta dorita.

From: Marius Boda
Date: Wed Jan 12, 2005 3:35 pm
Subject: Re: [stuparitul] Turtite proteice bodamarius

se tot vorbeste de inactivarea drojdiei... ce metode cunoasteti, care sunt celemai eficientecat despre lapte praf degresat, pe piata nu prea se gasesc decat cele dinmagazine care un procent maricel de G%si cat pot fi asimilate aceste mixuri proteice de albine? asta chiar ar trebui"probabil" sa le uzeze?astept un raspuns logic va rog

From: "ulariu"
Date: Thu Jan 13, 2005 12:11 am
Subject: Evodia - un arbore melifer important ulariu

In Romania Apicola nr. 9/2004 puteti gasi un articol interesantdespre imbunatatirea bazei melifere cu un arbore original din Asia.Acest arbore are in jur de 2 mil de flori ceea ce permite un cules de3000kg miere/ha.Nu necesita o ingrijire speciala, fiind aclimatizat destul de bine laclima noastra.Poate fi gasit in gradinile botanice din Craiova, Cluj-Napoca precumsi in numeroase gospodarii din partea de sud-vest a tarii sau dinpartea centrala a Transilvaniei.Sunt interesat de cultivarea faceliei, planta furajera care si eacontribuie cu succes la imbunatatirea bazei melifere.Am auzit ca seminte se pot gasi si in magazinele Apicola.As dori indicatii cu privire la cultivarea ei si as fi interesat sacunosc parerea dumneavoastra.Nu credeti ca stuparitul pastoral poate fi compensat in buna parte decel stationar prin imbunatatirea semnificativa a zonei melifere?

From: Ciprian Muntean
Date: Thu Jan 13, 2005 12:54 pm
Subject: Re: [stuparitul] Evodia - un arbore melifer important cipm66

Salutare, Eu am vorbit la Gradina Botanica din Cluj: in ideea de a obtine materialsaditor pentru Evodia... insa nu s-au aratat incantati sa ajute..:(Daca sti exact un loc in "partea centrala a Transilvaniei" unde segaseste da-mi si mie un indiciu, te rog. Din cate am citi pe net despreacest arbore nu rezista sub -15/-20 de grade.Seminte pentru Facelia gasesti la Statiunea de Cercetari Lovrin. Amavut un pachet din Germania si am incercat sa o cultiv in gradina doarasa de fantezie cateva randuri insa se pare ca nu i-a placut solul(estecam argilos si rece).Am plantat si Limba Mielului (Borage) si se pare ca este foarteatractiva pentru albine. O baza melifera echilibrata care sa ofere uncules continuu poate compensa pastoralul cu o singura rezerva:dimensionare numarului de familii pe o raza de 3 km (atata se consideraca este raza economica de zbor) sa se faca in functie de potentialulmelifer. Poate pentru unul ca mine cu 10 familii de albine este ok...insa cand vorbim de stupine de 200-300 de familii ma indoiesc...O sa pun in sectiunea files, pentru cei interesati, cateva pdf cudescrierea si conditile de crestere a catorva plante melifere. Dinpacate documentele sunt in engleza.numa' bine si albine,Cipm

From: "ulariu"
Date: Fri Jan 14, 2005 1:08 am
Subject: Re: Evodia - un arbore melifer important ulariu

Salut, Eu inca mai cred in posibilitatea dezvoltarii unei baze melifere bune,pentru o stupina de maxim 50 de stupi. Nu spun ca se poate renunta lastuparitul pastoral dar acesta ar putea avea o pondere mai mica inanumite situatii.Nu cred ca ne-ar prinde rau un cules stationar bun.Ciprian,multumesc pentru informatiile tale si articolele postate.Nu stiu o locatie exacta in Transilvania cu privire la achizionarea dematerial saditor pentru arborele Evodia dar pot sa-ti trimit prinposta citeva seminte. Eu am reusit sa iau de la gradina botanica dinCraiova. Aici se pare ca s-a aclimatizat destul de bine, infloreste infiecare an si cei de acolo m-au asigurat ca nu este pretentios deloc.In primi doi ani trebuie protejat de frig in rest nu sunt probleme.Merita incercat!Si eu sunt analist programator, in prezent am 14 stupi si vreau sa-idublez in fiecare an asta daca vor si ele, albinutele.Evodia infloreste dupa 4,5 ani si este de doua ori mai melifer decitsalcamul. Daca durata de timp este prea mare se pot cultiva plante caFacelia, Borage (limba mielului) etc. Daca terenul nu ne permite acestlucru si zona melifera este slaba, sigur, vom apela la un pastoral din mai si pina-n august.Fie ca visele tuturor apicultorilor sa se implineasca.

Daniel

From: Ciprian Muntean
Date: Fri Jan 14, 2005 8:01 am
Subject: Re: [stuparitul] Re: Evodia - un arbore melifer important cipm66

Daniel, Esti pe aceeasi lungime de unda..:) Adevarul este ca o imbunatatire a zonei melifere din apropierea stupinei nu poate fi decat benefica. Ar asigura cel putin un cules de intretinere in anumite perioade care ar fi minunat pentru dezvoltarea familiei de albine. Desi prietenul cu care ma ajut (are 100) de stupi ma ironizeaza cand vin cu idei de acestea: "ce vrei sa faci apicultura sau agricultura?" Legat de Evodia:
In ce perioada infloreste in Craiova?
Poate o sa te rog sa-mi trimiticateva seminte... sa incerc intai in gradina parintilor mei. Acolo este poligonul de incercari...) Vad ca ai cont pe RCS, ai cumva si posibilitatea sa gazduiesti cateva filme pentru prietenii nostri din lista care sunt interesati? Am vorbitcu o cunostinta care are si ea cont si am inteles ca intre cei din retea transferul este gratuit insa nu pot sa-i cer sa-mi gazduiasca filmele pana si le downloadeaza toti cei interesati. (pe YM am IDul cipm66 poate discutam pe tema asta)
Pentru mine albinele sunt o pasiune si nu am decat 10 familii.Nu intetionez sa maresc numarul pana nu am un teren al meu. Acuma le tin lao familie la 25 de km de Sibiu si nu vreau sa abuzez....
Numa' bine si albine,Cipm

From: "suraia2004"
Date: Fri Jan 14, 2005 9:31 pm
Subject: cresterea botcilor in stup crescator in prezenta matcii... suraia2004

salutare tuturor. as mai avea o singura intrebare legat de acest subiect. Conformmajoritatii opiniilor botcile pentru a fi luate in crestere, inca dela stadiul de ou, trebuiesc intrduse intr-un stup orfanizat, asaspune toata lumea. Acum vin si intreb, citind si in Hristea, de ce nuse poate face cresterea acestor botci si in prezenta matcii???? matcace intr-un stup tip ME va fi izolata jos in cuib de o gratie hanemaniar sus in cuib la mijloc flancat si de 2 rame cu puiet si albinetinere, sa introduc rama cu spetezele port botci, botci in numar deaprximativ 27 ( 9 pe fiecare speteaza x3=27). de ce neaparat trebuie sa orfanizez o familie?Cu stimaignatius, focsani

From: bazi bazil
Date: Fri Jan 14, 2005 10:15 pm
Subject: Re: [stuparitul] cresterea botcilor in stup crescator in prezenta matcii... hiq_mic

acest lucru este posibil prin izolare matcii intr-ozona a stupuluiastfel incat feromonii secretati de ea sa nu se mairaspandeasca prin tot stupulde obicei acest lucru se poate face la stupulorizontal care are 20 de ramela ceilalti este mai greu de izolat matca From: bazi bazil
Date: Fri Jan 14, 2005 10:27 pm
Subject: Re: [stuparitul] cresterea botcilor in stup crescator in prezenta matcii... hiq_mic

sigur pui ceva deasupra ramelor in care o izolezi si odiafragma cu gratie haneman totul este sa lasiimaginatia sa zburde. albinele de la capatul celalatnu mai simt matca si incep sa-si traga botci, estebine matca sa fie izolata si inainte de a o izola sareorganizezi cuibul, astfel incat in partea opusa..saai rame cu oua proaspete, iar regina sa fie izolata pe4-5 rame relativ goale, astfel incat sa nu se stagnezecresterea de puiet From: bazi bazil
Date: Fri Jan 14, 2005 11:08 pm
Subject: Re: [stuparitul] Re: cresterea botcilor in stup crescator in prezenta matcii... hiq_mic

cele mai bune matci se cresc, in perioada cand este un cules ceva mai bun decat un cules de intretinere, stupul este puternic, iar matca este izolata, cam dupa salcam, mirosul de matca este slab, daca familia este puternica.....cunostintele mele de la manastirea brancoveni " sustin ca au pus crescatorul cu botci, in stupul cu matca"...si le cred .

From: "ignatius"
Date: Sun Jan 15, 2023 10:21 am
Subject: Re: [stuparitul] Re: cresterea botcilor in stup crescator in prezenta matcii... suraia2004

Deci sa inteleg ca dupa cunostintele dvs. de la manastirea Brancoveni se potcreste botci si in prezenta matcii cu atat mai mult cu cat ea este izolata cugratie haneman. mi se pare ca un stup ME este destul de mare,pentru a punebotcile sus, inainte de aceasta perioada cat si in perioada de crestere o sa lehranesc stimulent foarte puternic, si asa cum spunea si d-l Bazil, pe langa astapartial peste gratia haneman am sa pun si un izolator , lasand numai in parteadin fata o portiune prin care albinele sa coboarce/urce prin gratia hanemanspre/dinspre urdinis.Corect ??????????????/multumesc si astept clarificarile dvs.sanatate multaignatius, focsani

From: "viorel_virdol"
Date: Wed Jan 19, 2005 1:50 pm
Subject: Re: cresterea botcilor in stup crescator in prezenta matcii... viorel_virdol

Crestere de botci in prezenta matci?Va prezint o varianta. La o familie intrata in frigurile roitului se rup TOATE botcileproprii si se introduce rama portbotci cu oua sau larve de la familiarecordista. Se verifica la saptamana si se rup botcile nedorite alefamiliei gazda. Dupa capacire se poate introduce o alta ramaportbotci. Atentie nu se va intarzia prea mult, altfel familia debaza va roi (de obicei roirea se produce cu o zi sau doua inainte deeclozionarea primei matci).

From: biris san
Date: Mon Jan 17, 2005 6:43 pm
Subject: Re: [stuparitul] Evodia - un arbore melifer important sandubiris

From: Ciprian Muntean
Date: Tue Jan 18, 2005 8:04 am
Subject: Re: [stuparitul] Evodia - un arbore melifer important cipm66

"Stai linistiti la locurile voastre"...))

Nu o sa creasca evodia asa, peste tot, cum face salcamul. Ininate de 90imi povestea un stupar ca s-a incercat cultivarea pe suprafete maiintinse de catre ACA. Rezultatul nu a fost extraordinar din cauzaiernilor mai grele decat suporta Evodia. Si dupa cum spune Sandu "nu osa se rupa lumea" iar albinele vor avea un cules de intretiere si osursa de polen care sa le permita o dezvoltarea continua. La catedealuri dezgolite avem nu ar strica o impadurire cuspeci melifere...Scade pretul mierii? Nu este o problema daca poti concura China la pret.Citeam pe net ca un arbore care in unele tari este considrata o specieinvasiva, Paulownia se numeste, este sursa ieftina de miera a chinezilor:http://www.dragontrees.com/dragonbe.htmlcreste foarte rapid iar in unele tari exista ferme pentru producerealemnului. In paralel este folosit si ca sursa nectrifera. Insa pana la ajunge sa scada pretul mierii din cauza asta eu zic cava mai curge apa pe Dunare. Sandule, seminte de gladitza cred ca pot sa-ti trimit eu daca vrei. Daca o sa reusesc sa am gradina mea intentionez sa o plantez mixat cu paducel, maces si catina, pe post de gard viu anti urs si anti vulpe "cu doua picioare". Trifoiul rosu nu este asa de indicat. Ideal ar fi"trifolium repens" trifiul alb. Trifoiul rosu - cel furajer - are glandele nectarifere destul de adanc in floare iar albinele nu potajunge la ele avand limba destul de scurta.

Numa' bine si albine,Cipm

From: "capusang"
Date: Tue Jan 18, 2005 8:11 am
Subject: Planta melifera accesibila capusang

Am langa stupina mea pe langa faneturi si o parte de unde se intinde omare pasune dezafectata. Practic ii lasata in voia Domnului. Nu se maiocupa nimeni de ea si ar fi pacat sa nu fac eu ceva.Am nevoie de o planta melifera la care sa ii pot imprastia samanta cumana, fara alte operatii. daca aveti idee de o asemenea planta cemerita , astept sugestii.repet, nu ii terenul meu, dar ceva plantemelifere de dimensiuni mici, cu mai multa flora decat frunza cred caas putea insamanta.

From: Ciprian Muntean
Date: Tue Jan 18, 2005 8:48 am
Subject: Re: [stuparitul] Planta melifera accesibila cipm66

Salutare, S.C.D.A. Lovrin jud.Timis str.Principala nr.200 tel.0256381404 produce samnata de Facelia.In sectiunea Links de pe lista poti gasi si ceva informatii legate deplanat (sunt in engleza)Numa' bine si albine,Cipm

From: Ciprian Muntean
Date: Tue Jan 18, 2005 2:44 pm
Subject: Re: [stuparitul] Planta melifera accesibila cipm66

Cartile de specialitate zic ca Facelia poate produce in conditii ideale(irigata)si 1000kg/ha. Dar eu zic sa nu te bazezi pe asta deoarecepentru aceasta productie de nectar se iau in calcul conditii industrialeadica irigat ingrasamant etc. In manualele de apicultura gasesti si niste tabele care te ajuta sa dimensionezi o stupina in functie de bazamelifera. Se poate face si procesul invers...Dar daca nu te gandesti doar la imbunatatirea bazei melifere ci vrei sa faci o adevarata cultura de 'productie', poate este bine sa te intrebi asa cum m-a intrebat prietenul meu:"ce vrei sa faci apicultura sau agricultura?"
Numa' bine si albine,Cipm

From: nelu revnic
Date: Tue Jan 18, 2005 11:00 am
Subject: Re: [stuparitul] Planta melifera accesibila nelu_revnic

Parerea mea!Poate varianta cea buna ramine o planta perena,melifera de genul sparceta(bortocina) sau trifoiul alb, nu rosu care nu este pretentioasa la sol si credc -ai putea s-o imprastii cu mina, dar pt. introducereain sol ar trebui scarmanat cu grebla de fier sauminata o turma de oi peste suprafata de teren ca sacalce si sa preseze saminta in pamint ca de arat sialte lucrari cred ca-i mai dificil de tratat. Amincercat si eu la mine in sat cu terenuri care erau pirloaga de ani de zile sa le obtin pt. culturi melifere, dar n-au fost de acord!Asa-i la romani maibine sa moara capra naiba s-o ia!
Sintetzi tineri si entuziasti, ma bucura dorinta deplantare, stiu un tip care a plantat hectare de salcimsi castan comestibil, eu mai degraba as merge pe pomi, ca salcimi se gasesc si faci pastoral destul de usor,dar cu ceva cheltuieli.
Miere se face miscind stupii,unde trebuie nu stind cu ei pe loc!Nelu Revnic

From: "capusang"
Date: Wed Jan 19, 2005 2:51 pm
Subject: trecerea pe alt model de stup capusang

Eu m-am apucat de stuparit abia din aceasta toamna, cand am luat de laun unchi in varsta 6 stupi cu 5 milioane. mi-a convenit, desi nu maaveam bine cu respectivu, din cuza unor probleme familiale (nu alemele) asa ca nu am reusit sa il intreb una alta despre ei. practic miia ridicat un niste prieteni de la el din curte si iam adus 60 dekilometri langa Cluj, la mine la casa. fiind vremea foarte rea nu amreusit sa umblu la ei, decat intre Craciun si Revelion cand amverificat daca au mancare, etc.Surpriza, am constatat urmatoarele:1. stupii nu sunt stas; ramele sunt mai inguste decat cele normale,practic au o forma patrata, cele din magazie la fel.2. primul, avea rame cu fagur artificial in magazie, nu era redus ptiernare, in cuib avea NUMAI 4 rame, iar restul spatiului la claditalbina serpuit. la momentul asta ghemul se afla undeva central intrerame si zona fara, practic traieste intr-o zona mixta, asa ca nu potsa il fortez sa treaca pe rame si sa distrug cealalta zona, mai alesca ramele sunt cu mai putina miere. i-am pus o turta, l- am izolat, amdat jos magazia si l-am inchis.3.al doilea, aceasi situatie, doar ca are 6 rame, si tot cu miere pezona fara rame.4. al treilea, idem5. al patrulea, in regula: toate ramele ocupate, multa albina si faceachiar si zboruri de curatire (in acea perioada foarte calda, cca 10Grade Celsius)6. al cincilea, la fel ca primele 3, doar ca mai avea o problema,scandurelele care inchideau magazia nu erau complect ermetic. practitintre doua schinduri a ramas un spatiu prin care albina intra inmagazie, dar fiind stramt nu mai putea si nu mai stia sa intre inapoisi murea acolo. cand l-am deschis eu era vatra de albina in magazie,desi macare au suficienta in cuib.7. al saselea, era normal dezvoltat.Eu le- am izolat pe toate cu carpe si ziare ca sa mai absoarbaumiditatea, mai ales ca sunt cu urdinisul sus, le-am pus la toateturta de siguranta, sa stiu ca nu mai am ce umbla la ele. am observato chestie. practic eu le-am deschis pentru ca mi se pareau agitate.agitate erau acelea care nu aveau conditii bune, adica cele cu rameincomplecte, celelalte mergeau bine. pe deasupra primele erau sifoarte agresive.sigur ca primul lucru ce vreau sa il fac ii trecerea pe stupi stas ME,dar si cu magazie mica. AM o cunostinta care se descurca greu curidicatul stupilor ME, asa ca eu imi fac si magazii mici.Trecerea asta se face foarte greu. eu am zis ca le las asa panaconsuma toata mierea de pe fagurii serpuiti, pana in primavara,dupacare pun o diafragma intre ei, ii las sa plece toata albina pe rame,sau incerc si cu afumatorul daca nu sunt asa de multe si distrugfagurii serpuiti. apoi ii mut intr-un stup ME la care improvizez otija de sustinere a ramelor (ramele sunt mai inguste decat cele stas),urmand ca in timp sa tot elimin cate una de pe capetele cuibului.Eu cred ca v-am dat toate informatiile si astept din partea voastra oSOLUTIE MAI SIMPLA SI MAI RAPIDA, sa apuc sa ma bucur si eu de primulcules ,ca apicultor, chiar in acest an :)Merci de sugestiile ce vor veni.PS. la stupii ME pe care vreau sa mii fac eu, merita sa le fac siurdinis superior pt iernare? eu vreau sa ii imbrac pe toti in tabla caam aceasta posibilitate, pentru a rezista mai mult timp. Merita? nu sesupraincalzesc vara, iar iarna transmit repete frigul spre stup?

From: "ulariu"
Date: Thu Jan 20, 2005 7:48 am
Subject: Re: trecerea pe alt model de stup ulariu

Parerea mea este ca ai procedat corect pana acum. Ramane ca profitand de prima zi calduroasa, cand albinele au iesit din ghem sa eliberezi toata zona cladita in exteriorul ramelor folosindu-te de un afumator puternic. Incearca sa strangi cuibul cat mai mult. Eu folosesc stupi pe rama mare, cu 12 rame in corp si 1,2 caturi de1/2 rama. Am urdinis superior si cred ca este util. Acest tip de stup are suficient spatiu in cuib pentru ouatul matcii si are avantajul unor caturi mici, mai usor de manipulat, care-mi permit sa recoltez miere, pe sorturi. Tabla am numai pe capac este o mare gresala sa imbracii stupii in tabla!!! - Exact dezavantajele sesizate de tine .Folosesc iarna pentru invelit stupii carton gudronat (protejeaza de vinturi si la cel mai firav soare se incalzeste bine cuibul). Pentru a te imprieteni cu albinele, iti sugerez sa folosesti un pulverizator fin cu apa putin indulcita si mai rar afumatorul. Mai este putin si trece iarna, mult noroc!Daniel

From: "ignatius"
Date: Thu Jan 20, 2005 4:20 pm
Subject: Re: [stuparitul] trecerea pe alt model de stup suraia2004

Eu ieri am vorbit la telefon cu directorul tehnic de la ACA ing. Popescu Ion, anul trecut cam prin ianuarie vorbisem cu el si i-am cerut sfatul despre ce tip de stup sa aleg, pentru ca auzisem ca domnia sa are peste 300 stupi ME, si cum toata lumea imi spunea vertical cu 10-12 rame si cat 1/2 sau 3/4 am zis sa cer si cealalta opinie, spunandu-mi daca omul asta a trecut de la vertical la ME inseamna ca nu a trrecut de fraier ci ca a stiut foarte bine ce a facut, de aceea am optat si eu pentru acest tip de stup, si sa continui ideea ieri 19.01.2005 am vorbit cu el la telefon intrebandu-l ce tehnologie de intretinre aplica, "reprosandu-i" ca in toate manualele se arata tehnologia stupului ME asa cum este ea in SUA sau pentru cazuri ideale de culesuri intense permanent. D-lui mi-a spus ca el ii tine numai pe 2 corpuri, ca o singura inversare o face inainte de salcam, cand trece cuibul de deasupra plin cu albine si puiet, il trece dedesubt, deasupra punand faguri ce au stat dedesubt fiind curatiti de albine si gata pentru ouat, dupa care face rearanjarea cuibului (a se citi metoda originala de ouare a matcii numai in corpul de jos, fara avea gratie haneman, matca nu urca sus, mai exact se trage spre lateral, in doaga, fagurii cu oua si larve, inlocuind fagurii laterali deoarece se stie ca albinele au tendinta de a bloca cu miere ramele laterale iar in mijloc se pun 1-2 faguri goi buni pentru ouat incadrati de faguri cu puiet capacit, astfel se creaza matcii un spatiu foarte mare de ouat, la 10-12 zile se organizeaza cuibul si tot asa) stupul se dezvolta ca orice stup si cand corpul de sus e plin cu albine se face inversarea, dupa cules mierea din cat putand fi scoasa in totalitate, stiind ca la aceasta rama nu se face coronita sau este foarte mica, avand grija sa asiguram cules si dupa extractie, iar toamna dupa ultimul cules se urca cuibul sus, iar dedesubtse pune un corpul cu faguri goi, iar pe mijloc incorpul de jos,1-2 faguri cu cantitate medie de miere, astfel incat albine inurcusul lor sa treaca pe acesti faguri, stimulandu-leavantaje: se lucreaza cu un singur tip de rama, corpurile sunt usor de manipulat fata de un corp stas, ramele cu faguri se cladesc mai usor si cu spor, in catse pot pune 9 rame daca se considera ca e prea greu cu miere, iar eu personal iniarna asta am 2 stupi pe care i-am iernat doar pe un singur corp, cred ca ramafiind mai mica se pastreaza o temperatura mai constanta.ar fi interesant sa ascultam si alte opinii despre tehnologii de intretinre astupilor mai ales despre stupul ME, despre care, daca verificati, nu s-a scrisabsolut nimic, majoritatea de pe forum au fie orizontal fie vertical, dar asacum se poate observa si din cele scrise de mine si spuse de d-l Popescu nu emare diferenta intre ME si vertical cu cat de 1/2, avand volume egale. personalcred ca stupul ME este mult mai usor de construit intrucat se poate cumparadulap cu latimea de 24 cm si grosimea de 20-25 mm, doar se fac falturile desprijin si falturi de incheiere, se incheie si cu holzsurubiri de aluminiu,strangandu-se bine si corpul e gata, comparativ cu corpul dadant unde trebuiesa-l faci in nut si feder ceea ce e mai complicat.Multa sanatate la toata lumeaignatius, focsani

From: "Stefan"
Date: Fri Jan 21, 2005 11:20 am
Subject: Re: [stuparitul] trecerea pe alt model de stup woblerman

Salutare,
Sfatul meu e sa mergi fara indoiala pe ME. In lume sunt cei mai folositi .Se spunea odata ca nu sunt buni pentru in conditiile iernilor grele din Romania lucru neadavarat (In Alaska, Siberia unde sunt ierni foarte grele90% din stupari lucra ME), singurul dezavantaj zic eu este in pastoraladeoarece trebuie mutati foarte des si in conditiile din romania pe distantemari e cam dificil. Dar sunt si metode de rezolva si problema asta cum ar fideplasarea cu urdinisurile deschise (chiar vreau sa intreb pe listasi daca afolosit cineva deplasarea in pastoral cu urdinisurile deschise si cum secomporta albinele). Eu sunt in Noua Zeelanda si aici un apicultor detineintre 500 si 3000 de stupi si numai ME. Dupa cate am citit este cel mai bunstup raportat la nivelul de munca pe care trebuie sa-l faci cu acesti stupisi sunt cei mai productivi. Metodele de lucru cu ME sunt diverse si fiecareapicultor adopta metodat care ii convine cel mai mult . Si in Noua Zeelandase transporta in pastoral, dar nu asa des ca in Romania si ce stiu e ca setransporta numai cu urdinisurile deschise. Stupi sunt impartiti pe intinsezone dar niciodata nu o sa vezi mai oulti de 20-30 intr-un loc, cateodata simai putini de 10 stupi pe o raza de 2-3km tocmai ptr a acoperii zone cat maiintinse. Avantajul Noi Zeelande este ca iernile sunt foarte blande, media este +10 grade iarna, poate 2-3 zile pe an cand coboara sub 0 grade, aceastaclima favorizand dezvoltarea familior de albine, am vazut stupi inalti si de2 metrii si avand un prieten care lucra in apicultura spunandu-mi de recoltede 100- 150kg de miere de stup si nu foarte rare cazurile. De obicei matcaeste pastrata in corpul de jos printr-o gratie Hanneman, mai rar mai se punepeste primele doua corpuri cand familia e foarte puternica. iernarea se facepe doua corpuri si in primavara se face inversarea corpurilor, asta numai o singura data pe an volumul de muca ar fi imensa la un apicultor cu 2000-3000de familii. Vreau sa mentionez ca de obicei nu lucra mai mult de douapersoane la un numar de 2000 de stupi!!!, dar extractia este mecanizata.Alt lucru interesant este ca stupii sunt lasati oriunde se crede ca exista osursa de cules, adica vreau sa spun ca nu exista frica ca cineva sa ti furesau iti umble la ei !!!. In general se lucru foarte rar in stupi, de obiceise urmareste de afara daca albinele culeg polen e semn bun ca stupul e inregula, adica are matca, nu sunt interesati sa schimbe matcile, de obiceisunt lasate sa fie schimbate singure, foarte rar se umbla in stup. Avandcorpuri la dispozitie pentru miere si oatul matcii este limitat roitul esterar, existand mai tot timpul un cules cat de cat de intretinere. Deci numaiavantaje :).Cam atat din Noua ZeelandaNumai bine si albine cum zice Ciprian :)

From: "capusang"
Date: Fri Jan 21, 2005 12:48 pm
Subject: Re: trecerea pe alt model de stup capusang

Stefane, ii interesant ce ne-ai spus tu. dupa cate ai zis ar trebui saemigram toti stuparii acolo.Dar eu vreu sa gasesc o solutie la problema mea. Nu astept sa afluavantajele stupului ME. eu m-am hotarta sa il folosesc. ma intereseazao metota de a trece de pe un stup cu rame mai mici pe unu ME, si inspecial toti pasii ce trebuie urmati. am eu un plan, dar poate imiscapa ceva. va rog mai cititi odata primul mesaj (fara reply) sidati-mi solutii.

Apropos, astept si opiniile celor mai veterani, gen Cipri sau ing.Razvan (si ceilalti, no offence), cu solutii directe. una din probleme la care nu sunt prea sigur este urmatoare: cand fac trecerea pe noul stup a ramelor mai inguste (sustinute de o tija)(3-4 rame) sa le pun central, cu faguri artificial stas de ME pelaturi si sa le elimin prin mutarea ramelor treptat spre capat sau sale pun intr-o parte? la a doua metoda le-as putea elimina mai repederamele inguste, dar nu stiu daca e bine pentru familie.Va multumesc

Sint clujean si sint curios cum te-as putea ajuta, macar cu sfaturi. In primavara ai puietul pe care nu trebuie sa-l pierzi, eventual de la finele verii suprapuse alte tipuri de lazi pe care le-ai ales, sas e foloseasca vechiul urdinis pina se parasesc fagurii vechi de puiet, apoi eliminati stupii vechi, hranit puternic sa-si faca rame pt. iernare.
La suprapunere trebuie inchis totul bine sa nu se produca furtisag ca ramii fara albine si-i pacat. in acest mod se pot transvaza si din buduroaie in stupi sistematici ca sa nu se piarda "musca "si papa care exista ci sa se foloseasca treptata si eliminarea celui vechi se face cind nu prea mai are paa si puiet.

Cu bineNelu Revnic

From: Ciprian Muntean
Date: Fri Jan 21, 2005 2:38 pm
Subject: Re: [stuparitul] Re: trecerea pe alt model de stup cipm66

Salut,
Incerc sa-ti raspund prin experienta a ceea ce am facut si ce am citit ,insa nici pe departe nu pot fi considerat un veteran. Sunt sigur ca sunt destui pe lista care pot fi numiti cu adevarat veterani. Nu am mai facut treceri de pe rama mica pe mare, in fapt am vazut doar niste stupi vechi de genul cum ii descrii tu, insa fara albine.

1. Problema ta nr. 1 care trebuie rezolvata sunt faguri de ME CLADITI. Pentru asta ar fi bine daca ai putea sa ceri ajutorul unui stupar si sa nu obligi de prima data albinele sa inceapa sa cladeasca.
2. Actiunea sa o faci in timpul unui cules bun si cand acesta inceteazasa ajuti albinele cu hraniri de stimulare. In cazul tau, cand ramele sunt mixate (mici si mari) este exclus sa faci pastoral la o sursa de cules mai bune; risti sa plece ramele prin corp.
3. culesul de care vrei sa te bucuri sa fie doar pentru bucuria ta si sa lasi cat mai mult albinelor pentru a avea niste familii puternice inanul 2006.  Anul 2005 ar trebui sa-l dedici trecerii pe ME si imputernicirii famililor. Nu uita ca ai nevoie de cel putin 10 faguri ME pe familie. Cel putin, fiindca nu este indicat sa iernezi familia doar pe un corp de ME. In mod normal iernarea se face pe doua corpuri in cel superior fiind rezervele de hrana.

Eu as proceda asa:
- prima data as construi doua diafragme cu inchidere completa de marimea corpului. Partea centrala a diafragmelor pe o suprafata cat mai mare va fi construita dintr-o gratie hanemann. Scopul ei va fi de a forta matca sa oua doar in zona dorita de mine.
- in centru cuibului as pune rama mica pe care se gaseste matca langa ea o rama ME complet cladita iar cele doua rame vor fi separate de restul rameleor prin cele doua diafragme care vor permite trecere albinelor dar nu si a matcii. Imediat langa diafragme, in zona in care matca nu are access ramele mici cu cea mai mare cantitate de puiet.
- se urmareste cand matca a inceput sa oua in rama de ME iar cand sesimte lipsa spatiului de ouat se mai introduce o rama cladita. In felulacesta se incepe cladirea cuibului pe noul tip de rama fara a se permitamatcii sa mearga pe fagurii vechi.- fagurii vechi se pot introduce in stup scosi din ramele vechi siintrodusi intr-o rama ME speciala folosita la introducerea unui faguredintr-un roi natural. Vezi pdf-ul din planuri.http://groups.yahoo.com/group/stuparitul/files/Planuri/- in timp daca culesul este bun se poate sparge noul cuib cu faguriartificiali. Pe masura ce noi faguri ME sunt introdusi se scot faguriivechi care au fost eliberati de puiet si in care matca nu a mai avut cumsa oua.Stiu ca solutia cu diaframele este mai complicata dar mi se mai profi.Cuibul va fi centrat si protejat.Poti folosi si formarea laterala a cuibului pana scapi de ramele vechisi pe post de diafragma sa folosesti un fagure natural. In generalmatca, daca are loc de ouat in partea cu fagurele vechi pe care l-ai puslateral (in faguri ME bine-nteles) nu ar trebui sa 'evadeze' dincolo defagurele artificial... dar cu o diafragma inchisa dintr-o gratiehanemann poti fi sigur de asta.Este adevarat ca se pot introduce numai faguri artificiali. In modnormal albinele ar trebui sa construieasca pentru a face loc de ouat...Este bine sa le dam de lucru dar nu este frumos nici "sa le punem in jug".Mai ai cateva luni pentru a-ti planui cu grija strategia. Si tine-nelacurent cu evolutia actiunii.Numa' bine si albine,Cipm